Georgia devine un hub pentru livrările de automobile de lux europene către Rusia, în ciuda sancțiunilor

24 Sept. 2024, 17:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Sept. 2024, 17:04 // Actual //  bani.md

Deși exporturile directe de automobile de lux din Uniunea Europeană și Marea Britanie către Rusia au scăzut la zero după invazia acesteia în Ucraina, sancțiunile sunt ocolite printr-un mecanism bine pus la punct, potrivit unei anchete realizate de Sky News. Aceasta a început cu o fotografie primită de Ed Conway, redactor economic Sky News, de la un coleg din Georgia, surprinsă la punctul de frontieră cu Rusia. Pe parcările neoficiale din zonă erau parcate numeroase automobile de lux, inclusiv Mercedes, Lexus, BMW și Range Rover, similare celor văzute de obicei în locații precum Mayfair, Londra, sau Dubai.

Deși exportul direct de vehicule de lux către Rusia a fost interzis în 2022 din cauza sancțiunilor, raportul Sky News arată că aceste livrări au crescut semnificativ în țări precum Azerbaidjan, Georgia și Kazahstan. Livrările din Marea Britanie către aceste state au atins acum un nivel similar cu cel al exporturilor pre-invazie către Rusia, conform datelor furnizate de autoritățile vamale britanice.

În același timp, exporturile de mașini din Azerbaidjan către alte state din Asia Centrală și Caucaz au crescut brusc, însă, odată ce vehiculele ajung în Georgia, acestea dispar din evidențele vamale, potrivit Sky News. Deși fiecare pas din lanțul de distribuție pare legal, la nivel global, această practică încalcă sancțiunile impuse Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.