Giganții din economia Republicii Moldova! Au adunat venituri de milioane de euro

SEE Top 100 a realizat un clasament al companiilor din Republica Moldova cu cele mai mari venituri în anul 2021.

Astfel, potrivit clasamentului, pe primul loc cu cele mai mari venituri se află Moldovagaz cu venituri de 321,2 milioane de euro cu 48,6% față de 2020), Agrifloris-Nord – 293,2 milioane de euro Moldretail Group (Linella) – 286 milioane de euro cu 28,5%.

Lukoil-Moldova – 285,5 milioane de euro (+36,5%) și Rompetrol Moldova – 223,4 milioane de euro (+25,4%), Loteria Națională a Moldovei – 213 milioane de euro (creștere de 8,6 ori), Premier Energy – 205,2 milioane de euro (+1,7%), Orange Moldova – 145,8 milioane de euro (+4,7%), Termoelectrica – 136,9 milioane de euro (+31,5%), Metro Cash & Carry Moldova – 126,4 milioane de euro (+16,1%).

În același timp, 8 din cele mai profitabile 10 companii din Moldova au înregistrat profit net în 2021, iar 2 au înregistrat pierderi. Astfel, pierderi au fost înregistrate de Moldovagaz – 9,1 milioane de lei (pierderile companiei în 2020 s-au ridicat la 32 milioane de euro) și Agrofloris – Nord – 8,6 milioane de euro (față de pierderi de 3,8 milioane de euro cu un an înainte). Cel mai mare profit net a fost înregistrat de Orange Moldova – 17,3 milioane de euro (-10,8%) și Moldretail Group – 13,2 milioane de euro (creștere de 1,6 ori față de anul precedent).

Din punct de vedere al profitului net, topul este urmat de: Termoelectrica – 8,5 milioane de euro (pierderi de 0,2 milioane de euro față de anul trecut), Loteria Națională a Moldovei – 5 milioane de euro (față de pierderi de 0,5 milioane de euro), Lukoil – Moldova – 2,9 milioane de euro (-42%), Premier Energy – 2 milioane de euro (-33,3%), Rompetrol Moldova – 0,5 milioane de euro (-53,3%).

#companii #economie #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luni, 19 ianuarie 2026, debutează cea de-a 56-a ediție a Forumul Economic Mondial de la Davos, într-un context marcat de instabilitate geopolitică profundă și tensiuni fără precedent în relațiile internaționale. Mulți lideri europeni consideră actualul moment drept cel mai dificil pentru continent de la încheierea Războiului Rece, fiind puse sub semnul întrebării relația cu Statele Unite, modelul economic european și arhitectura de securitate.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale forumului este revenirea președintelui SUA, Donald Trump, la Davos, după o absență de șase ani. Participarea are loc la aproximativ un an de la preluarea noului său mandat prezidențial și într-un climat tensionat, generat de amenințările comerciale, intervențiile militare și pozițiile unilaterale adoptate de administrația americană.

Acțiunile recente ale Washingtonului au amplificat îngrijorările liderilor europeni, după ce Trump a trimis trupe pentru capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar frâna procesul de pace și a amenințat Iranul cu o intervenție militară în cazul continuării represiunii interne. Discursul lui Donald Trump este programat la mijlocul săptămânii și, potrivit unui oficial al Casei Albe, va pune accent pe problemele interne ale Statelor Unite, în special costul vieții și politicile economice, dar și pe solicitarea adresată europenilor de a renunța la politicile considerate de acesta drept generatoare de stagnare economică.

Relațiile dintre SUA și Europa traversează un nou moment critic, după ce Trump a insistat asupra intenției Washingtonului de a prelua controlul asupra Groenlandei, amenințând concomitent cu impunerea de tarife împotriva aliaților europeni din NATO care se opun unei asemenea acțiuni. Opt state europene, printre care Marea Britanie, Germania, Franța și țările nordice, au transmis un mesaj comun extrem de ferm, avertizând că aceste demersuri riscă să declanșeze „o spirală descendentă periculoasă” și să submineze relațiile transatlantice.

De cealaltă parte, lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin la Davos cu un mesaj comun axat pe apărarea comerțului liber, consolidarea cooperării transatlantice și sprijinul ferm pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina rămâne una dintre temele centrale ale forumului, la aproape patru ani de la invazia Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este prezent la Davos, unde ar putea avea noi discuții cu Donald Trump privind garanțiile de securitate necesare unui posibil armistițiu. Totodată, un subiect sensibil este inițiativa lui Trump de a crea un așa-numit „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, propus ca o abordare „nouă și îndrăzneață” pentru soluționarea conflictelor globale, dar criticată de unii observatori ca o tentativă de a ocoli Consiliul de Securitate al ONU.

Forumul are loc și pe fondul unei intervenții militare recente a SUA în Venezuela și al escaladării tensiunilor din Iran, unde protestele anti-guvernamentale riscă să ducă la noi valuri de represiune. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, participă la reuniunea de la Davos.