Google s-a hotărât să ucidă definitiv cookie-urile, însă advertiserii nu sunt încă pregătiţi

Google va aduce schimbări radicale în ceea ce priveşte modul în care companiile urmăresc utilizatorii online – schimbări care au fost pregătite de ani de zile, scrie WSJ, citat de Ziarul Financiar.

Modificările, printre cele mai mari din istoria industriei de publicitate online, care generează 600 de miliarde de dolari pe an, se axează pe utilizarea cookie-urilor, tehnologie care înregistrează activitatea utilizatorilor de internet pe site-urile web, astfel încât agenţii de publicitate să le poată trimite reclame relevante.

Începând de joi, Google va începe un test limitat care va restricţiona cookie-urile pentru 1% dintre persoanele care utilizează browserul Chrome, care este de departe cel mai popular din lume. Până la sfârşitul anului, Google intenţionează să elimine cookie-urile pentru toţi utilizatorii Chrome.

Advertiserii, companiile de tehnologie publicitară şi editorii web lucrează pentru a se asigura că afacerile lor pot face faţă tranziţiei. Aceştia au declarat că Google, care a introdus instrumente software concepute pentru a ajuta la înlocuirea cookie-urilor, nu a făcut suficient pentru a pregăti piaţa.

Industria nu este nici pe departe pregătită, a declarat Anthony Katsur, directorul executiv al IAB Tech Lab, un grup comercial din industria de tehnologie publicitară, finanţat de membrii săi, inclusiv Google.

Acesta a declarat că Google ar trebui să acorde mai mult timp pentru a testa tehnologiile de înlocuire înainte de a elimina cookie-urile şi că momentul planificat de Google pentru interzicerea completă – aproape de perioada crucială de publicitate din al patrulea trimestru – ar fi brutal pentru industrie.

„Momentul rămâne prost ales. Lansarea în timpul celei mai mari părţi a anului generatoare de venituri pentru industrie este o decizie teribilă”, a declarat Katsur.

Directorii Google au declarat că eforturile lor de a elimina cookie-urile au implicat o colaborare extinsă cu ecosistemul internetului. Mulţi din industria publicitară au îndemnat Google să meargă mai departe cu aceste schimbări, ca urmare a întârzierilor anterioare în acest proces, au spus aceştia.

Instrumentele Google de înlocuire a cookie-urilor sunt menite să ajute industria să îndeplinească obiectivele de afaceri, respectând în acelaşi timp confidenţialitatea consumatorilor, au spus aceştia.

„Suntem încrezători în capacitatea industriei de a parcurge tranziţia”, a declarat Anthony Chavez, un vicepreşedinte Google care supraveghează schimbările.

Cookie-urile au existat încă din primele zile ale web-ului. Modificările aduse de Google vizează cookie-urile de la terţi pe care industria de publicitate online le plasează pe site-urile web pentru a urmări utilizatorii pe internet.

De exemplu, un producător de îmbrăcăminte poate folosi această tehnologie pentru a direcţiona o persoană care citeşte articole pe site-ul unui post de ştiri după ce acea persoană a dat clic pe un anunţ al unui concurent pe un alt site. Modificările aduse de Google nu afectează tipurile de module cookie pe care site-urile le folosesc pentru a stoca informaţii de bază, cum ar fi datele de conectare.

Deşi eforturile Google vor afecta doar o mică parte dintre utilizatorii Chrome la început, acestea ar putea însemna că, în cele din urmă, miliarde de utilizatori de internet vor vedea mai puţine reclame care par să se potrivească îndeaproape cu obiceiurile lor de navigare online. Apărătorii consumatorilor au susţinut că modulele cookie ale terţilor încalcă confidenţialitatea utilizatorilor, deoarece pot fi folosite pentru a compila profiluri detaliate, inclusiv informaţii sensibile, cum ar fi istoricul medical al unei persoane.

La sfârşitul deceniului trecut, browserele Firefox de la Mozilla şi Safari de la Apple au început să limiteze cookie-urile de urmărire din cauza preocupărilor legate de confidenţialitate. Google a urmat în 2020 cu planuri de a le interzice din Chrome, dar a amânat procesul de mai multe ori pentru a răspunde plângerilor din partea industriei publicitare şi a susţinătorilor confidenţialităţii.

Planurile Google s-au confruntat cu rezistenţă din partea brokerilor de publicitate care se bazează pe cookie-uri pentru a ajuta comercianţii să se adreseze clienţilor şi să urmărească eficienţa cheltuielilor lor. De asemenea, unii dintre aceştia şi-au exprimat îngrijorarea că schimbările vor consolida dominaţia companiei de tehnologie prin centralizarea mai multor funcţii critice în tehnologia browserului companiei.

Chrome reprezintă 65% din traficul de internet la nivel mondial, ceea ce îl face de trei ori mai popular decât Safari, următorul browser cel mai utilizat, potrivit datelor Statcounter.

Google a declarat că a promis că nu va acorda un tratament preferenţial produselor proprii ale companiei ca parte a unui acord cu Autoritatea pentru concurenţă şi pieţe din Marea Britanie, care supraveghează planurile de eliminare a cookie-urilor. Compania a declarat că acordul cu CMA va fi aplicat la nivel global.

Marile companii de tehnologie publicitară s-au plâns, de asemenea, CMA şi Google că propunerile sale conţin lacune semnificative pentru caracteristici importante, cum ar fi cele video, şi că sunt dificil de implementat din punct de vedere tehnic, au declarat persoane familiare cu discuţiile.

Aceste probleme au îngreunat sarcina editorilor, a brokerilor şi a cumpărătorilor de publicitate de a efectua testele necesare pentru a se pregăti pentru eliminarea cookie-urilor, au spus persoanele respective. Eforturile Google fac parte dintr-un proiect mai amplu numit Privacy Sandbox, care se extinde şi asupra Android, software-ul său mobil utilizat pe scară largă.

Google a descris modificările din această lună ca fiind un test limitat înainte de a merge mai departe cu eliminarea cookie-urilor. CMA are puterea de a se opune efectiv planurilor dacă ajunge la concluzia că acestea vor dăuna altor întreprinderi.

Unii directori din industrie au declarat că afacerea profitabilă a Google în domeniul căutării şi al publicităţii va beneficia de pe urma eliminării cookie-urilor, deoarece nu se bazează atât de mult pe acestea, ceea ce o face o destinaţie mai sigură pentru comercianţi în timpul tranziţiei.

„Ca urmare, Privacy Sandbox are probabil foarte puţini câştigători în afara Google, dacă există vreunul”, a scris luna trecută Bill Simmons, vicepreşedinte de produs la Trade Desk, una dintre cele mai mari platforme pentru cumpărătorii de publicitate digitală. El a scris că eliminarea cookie-urilor de către Google ar scădea probabil valoarea generală a publicităţii online.

Directorii Google au declarat că obiectivul principal al companiei este de a îmbunătăţi confidenţialitatea utilizatorilor, oferind în acelaşi timp cât mai multă valoare pentru agenţii de publicitate. Modificările vor necesita ca unele companii să îşi reamenajeze produsele existente sau să inventeze altele noi, au spus aceştia.

#gigant #publicitate #Google

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.