Google s-a hotărât să ucidă definitiv cookie-urile, însă advertiserii nu sunt încă pregătiţi

05 Ian. 2024, 10:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Ian. 2024, 10:56 // Actual //  bani.md

Google va aduce schimbări radicale în ceea ce priveşte modul în care companiile urmăresc utilizatorii online – schimbări care au fost pregătite de ani de zile, scrie WSJ, citat de Ziarul Financiar.

Modificările, printre cele mai mari din istoria industriei de publicitate online, care generează 600 de miliarde de dolari pe an, se axează pe utilizarea cookie-urilor, tehnologie care înregistrează activitatea utilizatorilor de internet pe site-urile web, astfel încât agenţii de publicitate să le poată trimite reclame relevante.

Începând de joi, Google va începe un test limitat care va restricţiona cookie-urile pentru 1% dintre persoanele care utilizează browserul Chrome, care este de departe cel mai popular din lume. Până la sfârşitul anului, Google intenţionează să elimine cookie-urile pentru toţi utilizatorii Chrome.

Advertiserii, companiile de tehnologie publicitară şi editorii web lucrează pentru a se asigura că afacerile lor pot face faţă tranziţiei. Aceştia au declarat că Google, care a introdus instrumente software concepute pentru a ajuta la înlocuirea cookie-urilor, nu a făcut suficient pentru a pregăti piaţa.

Industria nu este nici pe departe pregătită, a declarat Anthony Katsur, directorul executiv al IAB Tech Lab, un grup comercial din industria de tehnologie publicitară, finanţat de membrii săi, inclusiv Google.

Acesta a declarat că Google ar trebui să acorde mai mult timp pentru a testa tehnologiile de înlocuire înainte de a elimina cookie-urile şi că momentul planificat de Google pentru interzicerea completă – aproape de perioada crucială de publicitate din al patrulea trimestru – ar fi brutal pentru industrie.

„Momentul rămâne prost ales. Lansarea în timpul celei mai mari părţi a anului generatoare de venituri pentru industrie este o decizie teribilă”, a declarat Katsur.

Directorii Google au declarat că eforturile lor de a elimina cookie-urile au implicat o colaborare extinsă cu ecosistemul internetului. Mulţi din industria publicitară au îndemnat Google să meargă mai departe cu aceste schimbări, ca urmare a întârzierilor anterioare în acest proces, au spus aceştia.

Instrumentele Google de înlocuire a cookie-urilor sunt menite să ajute industria să îndeplinească obiectivele de afaceri, respectând în acelaşi timp confidenţialitatea consumatorilor, au spus aceştia.

„Suntem încrezători în capacitatea industriei de a parcurge tranziţia”, a declarat Anthony Chavez, un vicepreşedinte Google care supraveghează schimbările.

Cookie-urile au existat încă din primele zile ale web-ului. Modificările aduse de Google vizează cookie-urile de la terţi pe care industria de publicitate online le plasează pe site-urile web pentru a urmări utilizatorii pe internet.

De exemplu, un producător de îmbrăcăminte poate folosi această tehnologie pentru a direcţiona o persoană care citeşte articole pe site-ul unui post de ştiri după ce acea persoană a dat clic pe un anunţ al unui concurent pe un alt site. Modificările aduse de Google nu afectează tipurile de module cookie pe care site-urile le folosesc pentru a stoca informaţii de bază, cum ar fi datele de conectare.

Deşi eforturile Google vor afecta doar o mică parte dintre utilizatorii Chrome la început, acestea ar putea însemna că, în cele din urmă, miliarde de utilizatori de internet vor vedea mai puţine reclame care par să se potrivească îndeaproape cu obiceiurile lor de navigare online. Apărătorii consumatorilor au susţinut că modulele cookie ale terţilor încalcă confidenţialitatea utilizatorilor, deoarece pot fi folosite pentru a compila profiluri detaliate, inclusiv informaţii sensibile, cum ar fi istoricul medical al unei persoane.

La sfârşitul deceniului trecut, browserele Firefox de la Mozilla şi Safari de la Apple au început să limiteze cookie-urile de urmărire din cauza preocupărilor legate de confidenţialitate. Google a urmat în 2020 cu planuri de a le interzice din Chrome, dar a amânat procesul de mai multe ori pentru a răspunde plângerilor din partea industriei publicitare şi a susţinătorilor confidenţialităţii.

Planurile Google s-au confruntat cu rezistenţă din partea brokerilor de publicitate care se bazează pe cookie-uri pentru a ajuta comercianţii să se adreseze clienţilor şi să urmărească eficienţa cheltuielilor lor. De asemenea, unii dintre aceştia şi-au exprimat îngrijorarea că schimbările vor consolida dominaţia companiei de tehnologie prin centralizarea mai multor funcţii critice în tehnologia browserului companiei.

Chrome reprezintă 65% din traficul de internet la nivel mondial, ceea ce îl face de trei ori mai popular decât Safari, următorul browser cel mai utilizat, potrivit datelor Statcounter.

Google a declarat că a promis că nu va acorda un tratament preferenţial produselor proprii ale companiei ca parte a unui acord cu Autoritatea pentru concurenţă şi pieţe din Marea Britanie, care supraveghează planurile de eliminare a cookie-urilor. Compania a declarat că acordul cu CMA va fi aplicat la nivel global.

Marile companii de tehnologie publicitară s-au plâns, de asemenea, CMA şi Google că propunerile sale conţin lacune semnificative pentru caracteristici importante, cum ar fi cele video, şi că sunt dificil de implementat din punct de vedere tehnic, au declarat persoane familiare cu discuţiile.

Aceste probleme au îngreunat sarcina editorilor, a brokerilor şi a cumpărătorilor de publicitate de a efectua testele necesare pentru a se pregăti pentru eliminarea cookie-urilor, au spus persoanele respective. Eforturile Google fac parte dintr-un proiect mai amplu numit Privacy Sandbox, care se extinde şi asupra Android, software-ul său mobil utilizat pe scară largă.

Google a descris modificările din această lună ca fiind un test limitat înainte de a merge mai departe cu eliminarea cookie-urilor. CMA are puterea de a se opune efectiv planurilor dacă ajunge la concluzia că acestea vor dăuna altor întreprinderi.

Unii directori din industrie au declarat că afacerea profitabilă a Google în domeniul căutării şi al publicităţii va beneficia de pe urma eliminării cookie-urilor, deoarece nu se bazează atât de mult pe acestea, ceea ce o face o destinaţie mai sigură pentru comercianţi în timpul tranziţiei.

„Ca urmare, Privacy Sandbox are probabil foarte puţini câştigători în afara Google, dacă există vreunul”, a scris luna trecută Bill Simmons, vicepreşedinte de produs la Trade Desk, una dintre cele mai mari platforme pentru cumpărătorii de publicitate digitală. El a scris că eliminarea cookie-urilor de către Google ar scădea probabil valoarea generală a publicităţii online.

Directorii Google au declarat că obiectivul principal al companiei este de a îmbunătăţi confidenţialitatea utilizatorilor, oferind în acelaşi timp cât mai multă valoare pentru agenţii de publicitate. Modificările vor necesita ca unele companii să îşi reamenajeze produsele existente sau să inventeze altele noi, au spus aceştia.

05 Oct. 2026, 13:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Oct. 2026, 13:00 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Presiunea tot mai mare asupra exporturilor agricole ucrainene riscă să transforme problema cerealelor într-o criză regională de logistică, iar Republica Moldova se află chiar între volumele de marfă care caută ieșire și infrastructura dunăreană care trebuie să le preia. Economistul Iurie Rija avertizează că această situație poate aduce oportunități pentru Moldova, dar și o concurență dură pentru vagoane, locomotive, camioane, barje, silozuri și capacități portuare.

Potrivit analizei economistului, în cazul menținerii restricțiilor asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, până la 35 de milioane de tone de produse agricole ar putea întâmpina dificultăți în găsirea unor căi normale de export. Rija precizează însă că cifra reprezintă o extrapolare, nu cantitatea deja blocată.

În septembrie, Ucraina ar fi exportat aproximativ 2,4 milioane de tone de produse agricole, echivalentul a circa 46% din volumul considerat necesar. Diferența de aproximativ 2,9 milioane de tone lunar, proiectată pentru un an, conduce la un deficit potențial de aproape 35 de milioane de tone.

Problema riscă să se răsfrângă direct asupra viitoarei producții agricole. În lipsa exporturilor, fermierii încasează mai puțini bani și dispun de resurse mai mici pentru finanțarea următoarei campanii. În timp ce planificarea oficială pentru grâul de toamnă indică aproximativ 4,5 milioane de hectare, față de 4,6 milioane anterior, alte estimări vorbesc despre o reducere cu 20%, iar scenariile pesimiste ajung la 35-40%.

Ucraina solicită extinderea tranzitului prin Uniunea Europeană și aproximativ 1,1 miliarde de euro pentru compensarea costurilor logistice suplimentare. Rija atrage însă atenția că infrastructura nu poate fi extinsă rapid doar prin decizii administrative, iar România și Polonia semnalează deja limitele capacităților disponibile.

Situația de pe Dunăre ilustrează cel mai bine blocajul. La 5 octombrie, aproximativ 80 de nave se aflau în așteptare în rada Sulina, iar alte circa 40 erau în interiorul Dunării, după ce Canalul Sulina fusese închis timp de șapte zile. După reluarea navigației, infrastructura trebuie să gestioneze concomitent navele care ies spre mare și cele care așteaptă să intre.

În ultimele două zile, aproximativ 10 nave au plecat de la Mila 44 și alte șase de la Mila 36, iar pentru 5 octombrie era estimată plecarea altor șapte nave de la Mila 44. În același timp, noi nave continuă să se acumuleze la Milele 44, 64 și 71.

Rija atrage atenția că existența unei rute alternative pe hartă nu înseamnă automat existența capacității necesare pentru export. Cerealele au nevoie de vagoane și camioane, silozuri, terminale de transbordare, barje și nave, piloți, formalități portuare, condiții meteorologice favorabile și, în final, acces efectiv la mare.

Inclusiv pescajul influențează cantitatea de marfă transportată. La 5 octombrie, pescajul maxim de siguranță indicat era de aproximativ 7,01 metri pe Sulina, 6,7 metri pe relația Izmail–Mila 44 și doar 5,5 metri pe Bâstroe. Un pescaj mai mic poate obliga navele să încarce mai puțin, reducând capacitatea efectivă a coridorului.

„Iar timpul începe să coste aproape la fel de mult ca distanța”, constată economistul. Staționarea navelor, întârzierile trenurilor sau ale barjelor și blocarea canalelor se transformă în costuri suplimentare de transport, demurrage și finanțare, care ajung în cele din urmă să reducă prețul oferit producătorului.

Pentru Republica Moldova, situația poate deveni deosebit de importantă în lunile următoare. Presiunea asupra rutelor tradiționale ar putea direcționa volume suplimentare de mărfuri ucrainene către Reni și Izmail, tranzitul feroviar prin Moldova, Portul Giurgiulești, Galați și alte capacități de transbordare de pe Dunăre.

Acest flux poate aduce venituri și investiții în infrastructura logistică moldovenească, însă există și riscul ca exportatorii autohtoni să intre în competiție directă cu mărfurile ucrainene pentru aceleași vagoane, locomotive, barje, camioane, silozuri, dane și intervale de operare.

În opinia lui Rija, întrebarea pentru Republica Moldova nu este dacă trebuie să existe mai mult sau mai puțin tranzit ucrainean, ci cât tranzit poate procesa infrastructura țării fără să afecteze fluxurile locale și câtă valoare adăugată poate păstra economia moldovenească din fiecare tonă care îi traversează teritoriul.

„Într-o asemenea piață, geografia este un avantaj numai atunci când este susținută de infrastructură”, concluzionează economistul. În lunile următoare, competiția în regiunea Mării Negre și a Dunării ar putea să nu mai fie doar pentru producerea cerealelor la cel mai mic preț, ci și pentru cine reușește să le depoziteze, să le transbordeze și să le transporte cel mai rapid către mare.