Contrabandiștii moldoveni au dat lovitura la granița României! Ce branduri de țigări sunt căutate peste Prut

În conformitate cu un studiu realizat de Novel Research, în luna noiembrie a anului 2023, ponderea produselor din tutun din Republica Moldova pe piața neagră a țigărilor din România a înregistrat o creștere alarmantă de 11,8 puncte procentuale, atingând astfel 19,4%. Cifrele evidențiază o tendință crescătoare în comparație cu luna septembrie a aceluiași an.

Potrivit aceleiași cercetări, cele mai căutate mărci de țigări moldovenești de pe piața de contrabandă din România sunt Kult, Ritm și Barbarossa. Studiul subliniază că piața neagră de tutun din România a reprezentat 8,2% din consumul total în luna noiembrie a anului trecut. Deși această cifră este aproape neschimbată față de septembrie 2023 (8,3%), se observă o creștere față de media anuală din 2022 (7,1%).

Regiunea cel mai afectată de contrabandă este nord-estul României, la granița cu Republica Moldova și Ucraina, unde s-a înregistrat o creștere semnificativă de 3,6 puncte procentuale în 2023, ajungând la 24,5%.

În ceea ce privește sursele de contrabandă, segmentul Duty Free ocupă locul întâi cu o cotă de 37,4%, urmat de segmentul Cheap Whites cu 33%. Bulgaria se află pe locul trei cu 11,1%, urmată de Republica Moldova cu 10,8%, iar Serbia contribuie cu 0,6% la piața neagră de tutun din România în 2023.

Reprezentanții companiilor de tutun sunt îngrijorați de această creștere a contrabandei, considerând că aceasta subliniază presiunea la care este supusă piața legală a tutunului. Ileana Dumitru, directorul BAT pentru afaceri juridice și relații externe în Europa de Sud-Est, a subliniat importanța unei politici fiscale echilibrate și previzibile pentru combaterea contrabandei.

Gilda Lazăr, director pe afaceri corporative și comunicații al JTI în România, Moldova și Bulgaria, a atras atenția asupra creșterii contrabandei în contextul incertitudinii politice și a lipsei de transparență, menționând că această problemă este politizată în preajma alegerilor din 2024.

Dragoș Bucurenci, director pe relații externe la Philip Morris România, a subliniat necesitatea unei strategii naționale cuprinzătoare pentru combaterea comerțului ilegal cu mărfuri și a solicitat o colaborare eficientă între toate instituțiile guvernamentale pentru a controla această problemă în creștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #Moldova #Romania #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Forța Fermierilor a lansat critici dure la adresa premierului Dorin Recean, acuzându-l de manipulare în ceea ce privește compensațiile acordate fermierilor afectați de secetă. Organizația a subliniat că în „țările civilizate”, demnitarii de un asemenea rang demisionează după astfel de acțiuni.

„Domnul prim-ministru operează cu cifre greșite când insistă că statul a alocat 200 de milioane de lei fermierilor afectați de secetă. Realitatea este că doar 50 de milioane de lei au fost alocați la începutul anului și recent încă 100 de milioane de lei, pe principii discriminatorii. În România, toți fermierii afectați vor primi între 200 și 250 de euro pe hectar până la 15 octombrie”, a explicat Asociația Forța Fermierilor.

Asociația a punctat și diferențele majore dintre măsurile adoptate de România și cele din Republica Moldova, făcând referire la legea secetei adoptată recent de Parlamentul de la Chișinău. Printre cele mai importante critici:

1. Durata suspendării datoriilor: În România, suspendarea plăților se aplică pentru 12 luni, în timp ce în Moldova doar pentru 6 luni. Această perioadă scurtă nu oferă suficient sprijin agricultorilor care suferă de secetă pentru al treilea an consecutiv.

2. Suspendarea creditelor: În România, suspendarea plăților vizează toate creditele obținute începând din primăvara anului 2022, de când a început criza climaterică. În Moldova, suspendarea se aplică doar pentru creditele luate din 1 septembrie 2023, lăsând agricultorii cu datorii reeșalonate din 2022 expuși executărilor.

3. Condiții discriminatorii: Legea moldovenească impune ca fermierii să dețină acte de calamitate care să arate că 50% din suprafața cultivată a fost afectată, condiție considerată nedreaptă de fermieri.

4. Lipsa consultării publice: În România, ordonanța de urgență a fost discutată public timp de câteva săptămâni. În Moldova, legea a fost publicată în timpul ședinței guvernului și votată a doua zi în Parlament, fără a include propunerile asociației Forța Fermierilor.

În încheiere, asociația a solicitat un dialog public și constructiv cu președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, guvernatorul BNM și premierul Recean. „Ne-am săturat de discuții sterile și de atitudinea arogantă a autorităților. Nu mai avem încredere în cuvintele ministrului Bolea și cerem un dialog real și sprijin concret pentru agricultori”, a transmis Forța Fermierilor.