Grâul se ieftineşte, petrolul se scumpeşte. Tendinţa nu este sigură. Traderii păşesc la figurat prin câmpuri minate

16 Aug. 2023, 06:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Aug. 2023, 06:59 // Actual //  bani.md

Preţurile grâului pe pie­ţele internaţionale au scăzut ieri pentru a treia zi consecutiv în condi­ţiile în care exporturile de cereale ucrainele şi ruseşti au continuat în pofida tensiunilor în creştere din zona Mării Negre, scrie Bloomberg.

În acelaşi timp, cotaţiile petrolu­lui oscilează, trase în jos de veştile proaste din economia chineză şi îm­pinse în sus de încrederea pieţelor că grupul OPEC şi Rusia nu vor lăsa ţiţeiul să se ieftinească. Unii analişti sunt convinşi că traiectoria finală va fi de creştere.
Preţul grâului tranzacţio­nat pe bursa de mărfuri de la Chicago a început săptămâna în scădere cu 2%, cu toate că Rusia a intensificat în weekend ostilităţile prin care încear­că să descurajeze transportatorii pe mare de la a mai colabora cu Ucraina şi să provoace pagube cât mai mari în porturile Ucrainei de la Marea Neagră.

În replică, drone ucrainene atacă nave ruse. Cu toate acestea, exportu­rile de cereale din Ucraina şi Rusia continuă, iar acesta este principalul motiv pentru care grâul se ieftineşte, spun analiştii de la CRM Agricommodities.

În plus, departamentul american pentru agricultură a majorat esti­mă­rile pentru exporturile de grâu rusesc în sezonul 2023-2024, noile cifre arătând că aproape un sfert din grâul tranzacţionat pe piaţa  mondială va veni din Rusia. Preţurile au scăzut cu 19% de la începutul anului, un efect al recoltelor bogate.

Decizia Rusiei de a nu mai lăsa Ucraina să exporte cereale cu vapo­rul în cadrul iniţiativei Marii Negre a dus iniţial la creşterea preţurilor.

Pe piaţa petrolului, cotaţiile Bren­t, referinţa internaţională, se apropie de pragul de 90 de dolari pe baril datorită pe de o parte cererii robuste, iar pe de alta aşteptărilor ca OPEC, organizaţie de tip monopol a statelor exportatoare de petrol, şi Rusia să acţioneze prin reducerea livrărilor dacă apar presiuni descen­dente pe preţ inconfortabile.

Tendinţa de creştere este frânată de slăbiciunile din economia Chinei care devin tot mai evidente. China, a doua economie ca mărime din lume, este unul din cei mai mari consu­matori de energie. „Cotaţiile petrolu­lui escaladează un zid de incertitudini şi scepticism“, spune pentru CNBC Bob McNally, preşedinte la Rapidan Energy.

Până acum, traderii s-au concentrat pe faptul că Rusia încă nu şi-a redus semnificativ exporturile, aşa cum a indicat. Apoi, „pieţele dansează pe un teren minat al datelor macroeconomice. Există motive bune pentru care pieţele să fie sceptice. Însă principiile sunt principii. OPEC şi Rusia vor crea un deficit uriaş pe pieţe în al doilea semestru“, a explicat analistul. Saudiţii nu vor reveni asupra deciziei de a diminua exporturile când preţurile vor ajunge la 90-92 dolari pe baril. Iar guvernul SUA nu are instrumentele potrivite cu care să poată ieftini benzina. De aceea, spune  McNally, este posibil ca petrolul să ajungă la 100 de dolari barilul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:37 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!