SUA, lovitură usturătoare pentru Iran. Teheranul a fost blocat

16 Aug. 2023, 07:05
 // Categoria: Homepage // Autor:  bani.md
16 Aug. 2023, 07:05 // Homepage //  bani.md

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat marţi că Iranul nu va avea acces „direct” la miliardele de dolari care vor fi dezgheţate ca parte a unui acord între cele două ţări pentru eliberarea a cinci prizonieri americani, transmite EFE.

În cadrul unei conferinţe de presă la Washington, Blinken a explicat că fondurile estimate la 6 miliarde de dolari vor putea fi folosite doar în scopuri „strict umanitare”.

„Iranul nu va avea acces direct la aceste fonduri şi va exista o supraveghere semnificativă din partea SUA”, a remarcat şeful diplomaţiei americane.

De asemenea, Blinken a precizat că „din prima zi” sancţiunile americane împotriva Iranului au permis derogări umanitare. Declaraţiile diplomatului, notează EFE, contrazic versiunea oficială a guvernului iranian, care susţine că resursele vor fi cheltuite „pentru diversele necesităţi ale ţării, stabilite de autorităţile competente”.

De asemenea, Iranul a arătat că fondurile vor fi depozitate în euro în şase bănci iraniene din Qatar, lucru care nu a fost confirmat de SUA.

Eliberarea fondurilor, provenite din datorii contractate pentru achiziţionarea de gaz şi care se află în bănci din Coreea de Sud, face parte dintr-un plan de eliberare a cinci prizonieri americani: Siamak Namazi, Emad Shargi, Morad Tahbaz şi alte două persoane neidentificate.

Patru dintre aceştia au fost plasaţi în arest la domiciliu, pe lângă un altul care se afla deja în această formă de detenţie, şi li se va permite să părăsească ţara odată ce fondurile vor fi puse la dispoziţia Iranului.

SUA şi Iranul, care nu menţin relaţii diplomatice, au negociat în iunie, în Oman şi Doha, eliberarea americanilor pe care SUA îi consideră „reţinuţi în mod arbitrar” în ţara persană.

Acuzațiile americanilor

Teheranul a fost acuzat că foloseşte prizonieri cu dublă cetăţenie şi străini ca mijloc de presiune sau de schimb de prizonieri cu alte state, o practică calificată drept „diplomaţie a ostaticilor” de alte ţări şi organizaţii pentru drepturile omului.

În faţa zvonurilor, administraţia preşedintelui american Joe Biden a exclus ca negocierea să fi inclus şi reluarea pactului nuclear din 2015, din care s-a retras guvernul fostului preşedinte american Donald Trump (2017-2021) şi după care Iranul a accelerat îmbogăţirea uraniului, citat de Agerpres.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

25 Aug. 2026, 12:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
25 Aug. 2026, 12:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.