Grecia vrea să aducă 40 de mii de angajați, inclusiv din republica Moldova

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunțat că Grecia este pe cale să încheie un acord important privind migrația cu India, în vederea atragerii de forță de muncă calificată și necalificată în sectoarele cheie ale economiei, precum agricultura, construcțiile și turismul.

Potrivit declarațiilor premierului, se estimează că acordul va fi semnat în luna martie și va fi apoi supus ratificării Parlamentului. Conform prevederilor acestui acord, lucrătorii necalificați vor putea sta în Grecia pentru o perioadă de până la cinci ani, însă după 18 luni vor fi obligați să se întoarcă în India pentru o perioadă de șase luni înainte de a reveni în Grecia. Pe de altă parte, lucrătorii calificați vor primi permise de rezidență pentru o perioadă de trei ani consecutive.

Această înțelegere face parte dintr-un plan mai amplu al Guvernului grec, care vizează atragerea a aproximativ 40.000 de lucrători din țările partenere, inclusiv Armenia, Georgia, Republica Moldova, Filipine și Vietnam. Obiectivul principal al acestor acorduri este să rezolve problema deficitului masiv de forță de muncă cu care se confruntă Grecia.

Acest efort vine ca răspuns la adoptarea unei legi în perioada Crăciunului, care facilitează angajarea legală a migranților care lucrează deja în Grecia. Guvernul elen are în plan și îmbunătățirea procedurilor administrative pentru a accelera procesul de emitere a permiselor de rezidență și reînnoirea acestora.

Astfel, Grecia face pași importanți pentru a atrage și integra forța de muncă din alte țări, contribuind astfel la creșterea economică și la îmbunătățirea condițiilor de trai pentru toți locuitorii săi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#angajati #Grecia #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.