Grecii încep operarea terminalului GNL de la Alexandropoulis! Moldova, România și Ucraina își diversifică importurile

Compania greacă Gastrade a anunțat începerea exploatării comerciale a noului terminal de gaze naturale lichefiate (GNL) de la Alexandropoulis, un proiect care va diversifica sursele de import de gaze pentru România, Republica Moldova și Ucraina. Această facilitate joacă un rol esențial în consolidarea securității energetice și diversificarea rutelor de aprovizionare în Europa Centrală și de Sud-Est, poziționând Grecia ca un hub energetic important pentru mai mult de nouă țări.

Proiectul a prins contur pe 27 ianuarie 2022, când Gastrade a luat decizia finală de investiție (FID). Lucrările de construcție, atât onshore cât și offshore, s-au desfășurat într-un ritm rapid, iar în februarie 2023 a început construcția unității plutitoare de stocare și regazificare a GNL (FSRU) în Singapore. Aceasta a fost livrată în apele Mării Traciei pe 17 decembrie 2023, unde a fost ancorată în poziția sa permanentă.

După finalizarea cu succes a testelor de punere în funcțiune și obținerea autorizației de funcționare din partea Ministerului Energiei și Mediului din Grecia, terminalul a intrat oficial în operare, permițând livrări de gaze naturale către Grecia, Bulgaria, România, Macedonia de Nord, Serbia, Moldova, estul Ucrainei, precum și Ungaria și vestul Slovaciei.

FSRU-ul terminalului are o capacitate maximă de regazeificare de 5,5 miliarde de metri cubi pe an. Acționarii Gastrade includ antreprenoarea greacă Eleni-Asimina Copelouzos, compania americană Gaslog, societățile grecești de gaze naturale DEPA și DESFA, precum și bulgărească Bulgartransgaz, fiecare având câte 20% din capital. Această inițiativă va sprijini nu doar securitatea energetică a regiunii, ci și integrarea piețelor energetice europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va beneficia de 8 milioane de euro pentru proiecte umanitare în anul 2026, în cadrul bugetului inițial de 1,9 miliarde de euro aprobat de Comisia Europeană pentru ajutor umanitar la nivel global. Fondurile sunt alocate într-un context dificil, în care 239 de milioane de persoane din întreaga lume au nevoie de asistență, iar mai mulți donatori internaționali își reduc finanțările.

Banii provin din bugetul Uniunii Europene, finanțat de statele membre, iar nivelul alocărilor este similar celui din anul precedent. Potrivit Comisiei Europene, resursele vor fi direcționate către asigurarea accesului la alimente, adăposturi de urgență, servicii medicale esențiale, protecția persoanelor vulnerabile și susținerea educației copiilor din zonele afectate de crize.

În Europa, cea mai mare parte a fondurilor va merge către Ucraina, care va primi 145 de milioane de euro, pe fondul continuării războiului declanșat de Rusia. Republica Moldova va primi sprijin financiare umanitar separat.

La nivel global, cea mai mare alocare, de 557 de milioane de euro, este destinată Africii de Vest și Centrale, în timp ce 448 de milioane de euro vor merge către Orientul Mijlociu, în special către Fâșia Gaza, dar și Irak, Yemen, Siria și Liban. Alte 126 de milioane de euro sunt alocate Afganistanului, Pakistanului și Iranului, iar 95 de milioane de euro vor sprijini statele din America Centrală, America de Sud și Caraibe, afectate de conflicte armate, violențe și crize de mediu.

Uniunea Europeană va direcționa, de asemenea, 73 de milioane de euro către Asia de Sud-Est și regiunea Pacificului, în special pentru criza din Myanmar și impactul acesteia asupra Bangladeshului, precum și 14,6 milioane de euro către Africa de Nord. În plus, peste 415 milioane de euro sunt rezervate pentru intervenții rapide în caz de urgențe neprevăzute și pentru menținerea lanțurilor strategice de aprovizionare.