Grecii încep operarea terminalului GNL de la Alexandropoulis! Moldova, România și Ucraina își diversifică importurile

Compania greacă Gastrade a anunțat începerea exploatării comerciale a noului terminal de gaze naturale lichefiate (GNL) de la Alexandropoulis, un proiect care va diversifica sursele de import de gaze pentru România, Republica Moldova și Ucraina. Această facilitate joacă un rol esențial în consolidarea securității energetice și diversificarea rutelor de aprovizionare în Europa Centrală și de Sud-Est, poziționând Grecia ca un hub energetic important pentru mai mult de nouă țări.

Proiectul a prins contur pe 27 ianuarie 2022, când Gastrade a luat decizia finală de investiție (FID). Lucrările de construcție, atât onshore cât și offshore, s-au desfășurat într-un ritm rapid, iar în februarie 2023 a început construcția unității plutitoare de stocare și regazificare a GNL (FSRU) în Singapore. Aceasta a fost livrată în apele Mării Traciei pe 17 decembrie 2023, unde a fost ancorată în poziția sa permanentă.

După finalizarea cu succes a testelor de punere în funcțiune și obținerea autorizației de funcționare din partea Ministerului Energiei și Mediului din Grecia, terminalul a intrat oficial în operare, permițând livrări de gaze naturale către Grecia, Bulgaria, România, Macedonia de Nord, Serbia, Moldova, estul Ucrainei, precum și Ungaria și vestul Slovaciei.

FSRU-ul terminalului are o capacitate maximă de regazeificare de 5,5 miliarde de metri cubi pe an. Acționarii Gastrade includ antreprenoarea greacă Eleni-Asimina Copelouzos, compania americană Gaslog, societățile grecești de gaze naturale DEPA și DESFA, precum și bulgărească Bulgartransgaz, fiecare având câte 20% din capital. Această inițiativă va sprijini nu doar securitatea energetică a regiunii, ci și integrarea piețelor energetice europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.