Grecii încep operarea terminalului GNL de la Alexandropoulis! Moldova, România și Ucraina își diversifică importurile

Compania greacă Gastrade a anunțat începerea exploatării comerciale a noului terminal de gaze naturale lichefiate (GNL) de la Alexandropoulis, un proiect care va diversifica sursele de import de gaze pentru România, Republica Moldova și Ucraina. Această facilitate joacă un rol esențial în consolidarea securității energetice și diversificarea rutelor de aprovizionare în Europa Centrală și de Sud-Est, poziționând Grecia ca un hub energetic important pentru mai mult de nouă țări.

Proiectul a prins contur pe 27 ianuarie 2022, când Gastrade a luat decizia finală de investiție (FID). Lucrările de construcție, atât onshore cât și offshore, s-au desfășurat într-un ritm rapid, iar în februarie 2023 a început construcția unității plutitoare de stocare și regazificare a GNL (FSRU) în Singapore. Aceasta a fost livrată în apele Mării Traciei pe 17 decembrie 2023, unde a fost ancorată în poziția sa permanentă.

După finalizarea cu succes a testelor de punere în funcțiune și obținerea autorizației de funcționare din partea Ministerului Energiei și Mediului din Grecia, terminalul a intrat oficial în operare, permițând livrări de gaze naturale către Grecia, Bulgaria, România, Macedonia de Nord, Serbia, Moldova, estul Ucrainei, precum și Ungaria și vestul Slovaciei.

FSRU-ul terminalului are o capacitate maximă de regazeificare de 5,5 miliarde de metri cubi pe an. Acționarii Gastrade includ antreprenoarea greacă Eleni-Asimina Copelouzos, compania americană Gaslog, societățile grecești de gaze naturale DEPA și DESFA, precum și bulgărească Bulgartransgaz, fiecare având câte 20% din capital. Această inițiativă va sprijini nu doar securitatea energetică a regiunii, ci și integrarea piețelor energetice europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.