Grecii încep operarea terminalului GNL de la Alexandropoulis! Moldova, România și Ucraina își diversifică importurile

Compania greacă Gastrade a anunțat începerea exploatării comerciale a noului terminal de gaze naturale lichefiate (GNL) de la Alexandropoulis, un proiect care va diversifica sursele de import de gaze pentru România, Republica Moldova și Ucraina. Această facilitate joacă un rol esențial în consolidarea securității energetice și diversificarea rutelor de aprovizionare în Europa Centrală și de Sud-Est, poziționând Grecia ca un hub energetic important pentru mai mult de nouă țări.

Proiectul a prins contur pe 27 ianuarie 2022, când Gastrade a luat decizia finală de investiție (FID). Lucrările de construcție, atât onshore cât și offshore, s-au desfășurat într-un ritm rapid, iar în februarie 2023 a început construcția unității plutitoare de stocare și regazificare a GNL (FSRU) în Singapore. Aceasta a fost livrată în apele Mării Traciei pe 17 decembrie 2023, unde a fost ancorată în poziția sa permanentă.

După finalizarea cu succes a testelor de punere în funcțiune și obținerea autorizației de funcționare din partea Ministerului Energiei și Mediului din Grecia, terminalul a intrat oficial în operare, permițând livrări de gaze naturale către Grecia, Bulgaria, România, Macedonia de Nord, Serbia, Moldova, estul Ucrainei, precum și Ungaria și vestul Slovaciei.

FSRU-ul terminalului are o capacitate maximă de regazeificare de 5,5 miliarde de metri cubi pe an. Acționarii Gastrade includ antreprenoarea greacă Eleni-Asimina Copelouzos, compania americană Gaslog, societățile grecești de gaze naturale DEPA și DESFA, precum și bulgărească Bulgartransgaz, fiecare având câte 20% din capital. Această inițiativă va sprijini nu doar securitatea energetică a regiunii, ci și integrarea piețelor energetice europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.