Băncile din China refuză să colaboreze cu vânzătorii de pe platformele rusești

Băncile chineze au început să refuze tot mai frecvent efectuarea plăților pentru clienții care achiziționează produse din China destinate vânzării pe platformele de comerț electronic din Rusia. În perioada ianuarie-august 2024, China a reprezentat 51,1% din toate plățile transfrontaliere realizate de vânzătorii magazinelor online din Rusia. Aceasta reprezintă o scădere de 16,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut, conform unui studiu realizat de Modulbank și Centrul PRO Wildberries pentru dezvoltarea și sprijinirea antreprenorilor, citat de publicația „Kommersant”.

Studiul arată că băncile chineze au început inițial să îngreuneze plățile din Rusia pentru achizițiile de produse electronice, dar ulterior au extins restricțiile și la alte categorii de produse. „În prezent, este dificil să faci plăți transfrontaliere pentru achiziționarea din China a bunurilor de consum zilnic, inclusiv haine și produse alimentare,” a declarat Maxim Silin, un antreprenor din Habarovsk.

Konstantin Kirsanov, un vânzător din Blagoveșcensk, a subliniat că, deși transportul în vrac al mărfurilor din Hanhe (cel mai apropiat oraș chinez de granița cu Rusia) durează doar câteva ore, băncile chineze întârzie plata în avans către furnizori cu până la două săptămâni.

În aceeași perioadă, ponderea Turciei în plățile transfrontaliere ale vânzătorilor ruși a rămas relativ constantă: 6,7% în 2024 față de 6,2% în 2023. Totuși, băncile turce, la fel ca cele chineze, refuză adesea să proceseze plăți de teamă să nu fie supuse sancțiunilor secundare impuse de Occident.

Pe acest fond, s-a înregistrat o creștere semnificativă a plăților transfrontaliere prin intermediul altor țări: Belarus și-a triplat ponderea, Armenia a crescut de patru ori, iar Kârgâzstan de cinci ori. Cu toate acestea, ponderea acestor țări în totalul plăților rămâne relativ mică: Belarus a reprezentat 11,7% din plăți, Kârgâzstan 9,6%, iar Armenia 3,6% în perioada ianuarie-august 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#platforme #bănci #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.