Băncile din China refuză să colaboreze cu vânzătorii de pe platformele rusești

01 Oct. 2024, 10:46
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2024, 10:46 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile chineze au început să refuze tot mai frecvent efectuarea plăților pentru clienții care achiziționează produse din China destinate vânzării pe platformele de comerț electronic din Rusia. În perioada ianuarie-august 2024, China a reprezentat 51,1% din toate plățile transfrontaliere realizate de vânzătorii magazinelor online din Rusia. Aceasta reprezintă o scădere de 16,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut, conform unui studiu realizat de Modulbank și Centrul PRO Wildberries pentru dezvoltarea și sprijinirea antreprenorilor, citat de publicația „Kommersant”.

Studiul arată că băncile chineze au început inițial să îngreuneze plățile din Rusia pentru achizițiile de produse electronice, dar ulterior au extins restricțiile și la alte categorii de produse. „În prezent, este dificil să faci plăți transfrontaliere pentru achiziționarea din China a bunurilor de consum zilnic, inclusiv haine și produse alimentare,” a declarat Maxim Silin, un antreprenor din Habarovsk.

Konstantin Kirsanov, un vânzător din Blagoveșcensk, a subliniat că, deși transportul în vrac al mărfurilor din Hanhe (cel mai apropiat oraș chinez de granița cu Rusia) durează doar câteva ore, băncile chineze întârzie plata în avans către furnizori cu până la două săptămâni.

În aceeași perioadă, ponderea Turciei în plățile transfrontaliere ale vânzătorilor ruși a rămas relativ constantă: 6,7% în 2024 față de 6,2% în 2023. Totuși, băncile turce, la fel ca cele chineze, refuză adesea să proceseze plăți de teamă să nu fie supuse sancțiunilor secundare impuse de Occident.

Pe acest fond, s-a înregistrat o creștere semnificativă a plăților transfrontaliere prin intermediul altor țări: Belarus și-a triplat ponderea, Armenia a crescut de patru ori, iar Kârgâzstan de cinci ori. Cu toate acestea, ponderea acestor țări în totalul plăților rămâne relativ mică: Belarus a reprezentat 11,7% din plăți, Kârgâzstan 9,6%, iar Armenia 3,6% în perioada ianuarie-august 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.