Guvernul a pregătit marea privatizare! Rechinul metalifer al statului nu se mai vinde

Guvernul Republicii Moldova a adoptat un proiect de Hotărâre ce propune modificări semnificative în programul de privatizare, excluzând peste 83 de active variate, de la companii de stat până la terenuri și construcții. Printre noile adăugiri în lista de privatizare se numără importante active ale statului, cum ar fi SA Rețelele Electrice de Distribuție Nord (RED Nord) și SA Furnizarea Energiei Electrice Nord (FEE Nord).

Potrivit proiectului promovat de Agenția Proprietății Publice (APP), 23 de bunuri privatizate în perioada 2020-2021 vor fi excluse din lista de privatizare. De asemenea, propunerea vizează excluderea din procesul de privatizare a fabricii Barza Albă, recunoscută în 2022 drept obiect al patrimoniului cultural-național al Republicii Moldova.

Alte 25 de întreprinderi de stat și societăți comerciale cu capital de stat, printre care și Metalferos, vor fi, de asemenea, excluse din lista de privatizare conform APP. Acestea vor trece printr-o procedură de triere, conform prevederilor Strategiei privind administrarea proprietății de stat în domeniul întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat pentru perioada 2023-2030.

În schimb, proiectul propune completarea listei de privatizare cu 20 de bunuri, dintre care cele mai notabile sunt cotele de 100% din capitalul RED Nord și FEE Nord. Această modificare are ca temei o decizie a Prim-ministrului Natalia Gavrilița din decembrie 2022 și un aviz din partea Ministerului Energiei.

Rețelele electrice, RED Nord și FEE Nord, au fost incluse anterior în procesul de privatizare, dar fără succes în trecut. Unul dintre argumentele aduse de APP pentru aceste modificări este cel financiar, cu un plan de a acumula aproximativ 750 de milioane de lei din privatizarea bunurilor statului în anul 2023.

Agenția Proprietății Publice subliniază că pregătirea bunurilor pentru expunerea la privatizare presupune evaluarea acestora, inclusiv achiziționarea serviciilor de evaluare conform legislației privind achizițiile publice. Modificările propuse vor influența semnificativ peisajul privatizărilor în Republica Moldova și vor urmări atingerea obiectivelor financiare și de eficiență administrativă stabilite de autorități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#APP #privatizare #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.