Guvernul a reacționat la Apelul producătorilor de energie electrică din surse regenerabile

Producătorii de energie electrică din surse regenerabile au avut o întâlnire cu reprezentanții Guvernului Republicii Moldova, după ce marți, în cadrul unei conferințe de presă, au lansat un apel către Prim-ministrul Natalia Gavrilița.

Astfel, producătorii de energie electrică din surse regenerabile s-au întâlnit și au discutat cu Secretarul de Stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Constantin Borosan, reprezentanți ai Agenției Naționale în Energetică (ANRE) și reprezentanți ai „Moldelectrica”.

În cadrul întâlnirii, producătorii de energie din surse regenerabile au descris gravitatea problemelor cu care se confruntă sectorul respectiv, au prezentat propuneri pentru soluționarea acestora și disponibilitatea de a se implica în procesul de îmbunătățire a condițiilor, pentru a face posibilă activitatea în continuare.

Nemijlocit, producătorii autohtoni au vorbit despre de identificarea unui mecanism echitabil și corespunzător la calcularea și achitarea dezechilibrelor.

În urma discuțiilor s-a decis efectuarea unei simulări a modelului de calcul prezentat de producători, în baza datelor reale pe data de 24 noiembrie. În cazul în care rezultatele ar urma să acopere costurile înregistrate de operatorul sistemului de transport și să diminueze povara financiară a dezechilibrelor înregistrate de către toți participanții la piața angro de energie electrică din Republica Moldova, modalitatea de calculare a dezechilibrelor ar putea fi propusă către Comisia pentru Situații Excepționale pentru examinare.

Un alt subiect abordat a fost acordarea posibilității achiziționării centralizate a energiei electrice produse din surse regenerabile locale de către S.A. „Energocom”, prin prisma exercitării obligațiilor de serviciu public de procurare a energiei electrice în scopul asigurării necesarului de energiei electrice pentru piața internă.

Totodată, s-a propus ca prețul cu care va fi achiziționată energia electrică produsă de către producători locali, care activează în piață liberă, de către S.A. „Energocom”, prin prisma exercitării obligațiilor de serviciu public de procurare a energiei electrice în scopul asigurării necesarului de energiei electrice pentru piața internă, să fie un preț fix, după modelul României, să fie mai mic decât prețul cu care este procurată energia electrică din România, dar care ar permite funcționarea/activitatea pe timp de criză a centralelor electrice regenerabile. Să fie justificat și coordonat cu autoritățile responsabile de domeniul energetic sau să fie stabilit de către Comisia pentru Situații Excepționale ca preț de referință.

Adăugător s-a discutat necesitatea de ajustare cât mai urgentă a modalității de depunere a notificărilor fizice (prognozelor de producere) de către participanții la piața de energie electrică si accesul la datele deținute de Operatorii Sistemelor de Distribuție privind istoricul de generare a energiei electrice pe intervale de dispecerizare (pe fiecare oră pentru perioada de testare, care a avut loc de la 01.01.2022 pînă la 31.05.2022).

#producatori de energie regenerabila #Energie electrică #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.