Guvernul ia, dar nu dă înapoi! Acciza la motorină urcă cu 73%, iar fermierilor li se refuză restituirea

15 Oct. 2026, 13:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 13:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Agricultorii nu vor beneficia de mecanismul propus pentru restituirea accizei la motorină, în timp ce Guvernul insistă asupra majorării acestei taxe cu peste 20%. Executivul a respins un amendament care prevedea rambursarea accizei pentru motorina utilizată de producătorii agricoli și argumetează că sprijinul pentru fermieri trebuie acordat prin alte instrumente financiare.

Amendamentul propunea completarea Codul fiscal cu prevederi ce vizau restituirea accizei aferente motorinei pentru producătorii agricoli. Guvernul nu a susținut însă inițiativa și a precizat că urmează să intervină cu măsuri de sprijin pentru sectorul agricol, în contextul crizei energetice, prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Respingerea propunerii vine în paralel cu promovarea unui calendar de majorare a accizelor la motorină. Potrivit documentului, pentru anul 2027 este prevăzută o creștere a nivelului accizei de peste 20%, justificată de necesitatea apropierii de nivelurile minime de impozitare aplicabile în Uniunea Europeană.

Mai mult, Guvernul arată că majorarea cumulativă a accizei la motorină ar urma să ajungă la aproximativ 73% până în 2029, comparativ cu nivelul din 2026.

Executivul susține că ritmul accelerat de majorare este necesar pentru armonizarea fiscală europeană, dar și pentru realizarea obiectivelor de mediu. În același timp, a respins propunerea de egalare a ritmului de creștere a accizelor la motorină și benzină, considerând că motorina necesită o ajustare mai rapidă.

Autoritățile recunosc că majorarea accizelor poate pune presiune asupra agriculturii și transporturilor, două sectoare în care motorina reprezintă o componentă importantă a costurilor de producție și operare.

Totuși, Guvernul argumentează că menținerea unor accize reduse pentru sectoarele care consumă cantități mari de combustibil ar limita apropierea fiscalității naționale de standardele europene. În schimb, autoritățile propun utilizarea unor scheme de sprijin bugetar și a unor măsuri țintite.

Documentul precizează că majorarea accizei cu aproximativ 73% nu înseamnă automat o scumpire identică a motorinei la pompă. Prețul final depinde inclusiv de cotațiile internaționale ale petrolului, cursul valutar și politica comercială a companiilor petroliere.

Pentru agricultori, însă, creșterea componentei fiscale a prețului motorinei poate însemna cheltuieli suplimentare la lucrările agricole, transportul recoltei și alte operațiuni care necesită utilizarea utilajelor și mijloacelor de transport alimentate cu motorină.

Avizul Guvernului nu precizează valoarea compensațiilor care ar putea fi acordate prin AIPA și nici calendarul concret al acestor măsuri.

15 Oct. 2026, 13:09
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 13:09 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Moldovenii care își păstrează economiile în depozite bancare ar putea achita un impozit de două ori mai mare pe dobânzile încasate. Guvernul susține trecerea de la cota preferențială de 6% la cota generală de 12%, potrivit avizului asupra amendamentelor la proiectul de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale, inițiativa legislativă nr. 326 din 8 septembrie 2026.

Executivul a respins amendamentul prin care se propunea păstrarea actualului regim fiscal pentru veniturile obținute de persoanele fizice din dobânzi. Modificările vizează nu doar depozitele bancare, ci și veniturile din dobânzile plătite de asociațiile de economii și împrumut, furnizorii de servicii de finanțare participativă, precum și emitenții de titluri de creanță și obligațiuni.

Potrivit argumentelor Guvernului, abrogarea alineatului (37) al articolului 90¹ din Codul fiscal ar determina impozitarea acestor venituri la cota generală de 12%, aplicabilă veniturilor persoanelor fizice.

În prezent, dobânzile respective beneficiază de o cotă redusă de 6%, însă autoritățile consideră necesară eliminarea acestui tratament fiscal preferențial.

Impactul asupra deponenților poate fi ilustrat printr-un calcul simplu. În cazul unui depozit bancar de 100.000 de lei, remunerat cu o dobândă anuală de 5%, persoana fizică obține un venit brut de 5.000 de lei. La actuala cotă de 6%, impozitul constituie 300 de lei, iar deponentul rămâne cu 4.700 de lei. Dacă impozitul crește la 12%, statul va încasa 600 de lei, iar venitul net al deponentului se va reduce la 4.400 de lei.

Astfel, pentru aceeași sumă economisită și aceeași dobândă oferită de bancă, impozitul achitat statului se dublează, iar câștigul net al deponentului scade cu 300 de lei anual.

Pentru persoanele care obțin venituri mai mari din dobânzi, diferența devine și mai pronunțată. De exemplu, la un câștig anual brut de 20.000 de lei din dobânzi, impozitul ar crește de la 1.200 la 2.400 de lei, ceea ce înseamnă 1.200 de lei suplimentari transferați la bugetul de stat.

Modificarea ar afecta randamentul net al economiilor populației și ar diminua veniturile obținute din plasamentele purtătoare de dobândă, fără ca băncile să fie obligate să modifice ratele dobânzilor oferite clienților.

Potrivit documentului, Guvernul nu susține menținerea cotei de 6%, ceea ce indică intenția de a uniformiza tratamentul fiscal al veniturilor din dobânzi cu cel aplicabil altor categorii de venituri ale persoanelor fizice.