Guvernul se laudă, Bruxelles-ul contrazice: Economia Moldovei stagnează, datoria publică explodează

Potrivit previziunii economice a Comisiei Europene, relansarea economică a Republicii Moldova s-a oprit brusc în a doua jumătate a anului 2024, pe fondul unei secete severe care a afectat drastic producția agricolă și a dus la scăderea cererii pentru servicii de transport. Deși consumul privat s-a menținut pe linia de plutire datorită creșterii salariilor reale, impactul negativ din agricultură și contextul energetic complicat vor continua să frâneze avansul economic în prima jumătate a anului 2025.

Comisia estimează totuși o reluare treptată a creșterii economice în a doua jumătate a anului, stimulată de consumul privat robust, susținut de majorarea salariului minim, a pensiilor și a compensațiilor pentru facturile energetice.

Totodată, investițiile private vor încetini în 2025 din cauza creșterii prețurilor la energie și a politicii monetare mai restrictive. În schimb, investițiile publice ar urma să prindă avânt în 2026, datorită fondurilor europene oferite prin noul Instrument pentru Reformă și Creștere.

Pe plan fiscal, Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al Republicii Moldova se va adânci în 2025 și 2026, ajungând la 5% din PIB, pe fondul majorării cheltuielilor salariale și a investițiilor publice, în timp ce datoria publică va urca la 40,9% din PIB în 2026.

Exporturile nete vor continua să tragă în jos creșterea economică, afectate de cererea scăzută din partea partenerilor comerciali și de reducerea reexporturilor către Ucraina. Cu toate acestea, se preconizează o ușoară redresare datorită revenirii exporturilor agricole și a serviciilor din sectorul TIC și turism. Importurile vor rămâne ridicate, în special din cauza creșterii importurilor de energie electrică, după stoparea livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană.

Inflația a atins 8,75% în martie 2025, în principal din cauza creșterii prețurilor la alimente și energie. Banca Națională a reacționat prin înăsprirea politicii monetare, majorând rata de bază la 6,5% în februarie 2025. Se așteaptă ca inflația să rămână peste ținta BNM (5% ±1,5%) pe parcursul anului, cu o posibilă scădere abia la sfârșitul lui 2025.

Comisia mai notează că rata șomajului a crescut temporar în 2024, în special în agricultură, dar se așteaptă la o revenire a ocupării forței de muncă în 2025 și 2026, pe măsură ce economia își revine și agricultura se redresează.

Deficitul de cont curent va rămâne ridicat, alimentat de importurile mari și baza slabă de export, dar va fi acoperit parțial de fluxuri de finanțare externă, în special prin sprijinul UE.

Previziuni-cheie pentru Moldova (Comisia Europeană):

PIB real: +0,1% în 2024 → +0,9% în 2025 → +2,8% în 2026
Deficit bugetar: -3,7% în 2024 → -5% în 2025 → -5,1% în 2026
Datorie publică: 34,9% din PIB în 2024 → 40,9% în 2026
Inflație: 4,7% în 2024 → 7,3% în 2025 → 4,7% în 2026
Deficit de cont curent: -16% din PIB în 2024 → -15,6% în 2025 → -15,4% în 2026

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stagnare #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sezonul 2025 al cireșelor aduce provocări și oportunități pentru producătorii moldoveni, în contextul unor fluctuații semnificative pe piața internațională, anunță Asociația Moldova Fruct.

Deși exporturile în volum au scăzut față de anul trecut – doar 8000 de tone față de 10.000 de tone în iunie 2024 – valoarea totală a exporturilor a crescut spectaculos, ajungând la 20 milioane de dolari, față de 13 milioane în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea cu 51,4% a prețului mediu de export a compensat pierderile cantitative.

Situația regională a influențat direct acest salt valoric. În timp ce Italia se bucură de un sezon bogat și o cerere crescută, alte țări importante producătoare, precum Grecia și Turcia, au fost afectate sever de condițiile meteo extreme din primăvară. Inclusiv recolta din Republica Moldova a fost influențată de acești factori, cu efecte asupra volumelor disponibile pentru export.

Pe lângă valoarea crescută, o schimbare notabilă este și în structura geografică a exporturilor. Dacă în 2024 84% din cireșe mergeau spre țările CSI, în 2025 ponderea a scăzut la 70%. În schimb, livrările către statele din Uniunea Europeană s-au majorat de la 16% la 28%. Printre noile piețe se numără Italia, Croația, Serbia, Bosnia și Danemarca.

Piața din România s-a remarcat printr-o evoluție spectaculoasă: în iunie 2025 au fost exportate 1666 tone de cireșe moldovenești, de aproape două ori mai mult decât în aceeași lună din 2024 (842 tone), iar valoarea acestora a crescut cu 65%.

#exporturi #Cireșe #UE #Moldova