Guvernul se laudă, Bruxelles-ul contrazice: Economia Moldovei stagnează, datoria publică explodează

Potrivit previziunii economice a Comisiei Europene, relansarea economică a Republicii Moldova s-a oprit brusc în a doua jumătate a anului 2024, pe fondul unei secete severe care a afectat drastic producția agricolă și a dus la scăderea cererii pentru servicii de transport. Deși consumul privat s-a menținut pe linia de plutire datorită creșterii salariilor reale, impactul negativ din agricultură și contextul energetic complicat vor continua să frâneze avansul economic în prima jumătate a anului 2025.

Comisia estimează totuși o reluare treptată a creșterii economice în a doua jumătate a anului, stimulată de consumul privat robust, susținut de majorarea salariului minim, a pensiilor și a compensațiilor pentru facturile energetice.

Totodată, investițiile private vor încetini în 2025 din cauza creșterii prețurilor la energie și a politicii monetare mai restrictive. În schimb, investițiile publice ar urma să prindă avânt în 2026, datorită fondurilor europene oferite prin noul Instrument pentru Reformă și Creștere.

Pe plan fiscal, Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al Republicii Moldova se va adânci în 2025 și 2026, ajungând la 5% din PIB, pe fondul majorării cheltuielilor salariale și a investițiilor publice, în timp ce datoria publică va urca la 40,9% din PIB în 2026.

Exporturile nete vor continua să tragă în jos creșterea economică, afectate de cererea scăzută din partea partenerilor comerciali și de reducerea reexporturilor către Ucraina. Cu toate acestea, se preconizează o ușoară redresare datorită revenirii exporturilor agricole și a serviciilor din sectorul TIC și turism. Importurile vor rămâne ridicate, în special din cauza creșterii importurilor de energie electrică, după stoparea livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană.

Inflația a atins 8,75% în martie 2025, în principal din cauza creșterii prețurilor la alimente și energie. Banca Națională a reacționat prin înăsprirea politicii monetare, majorând rata de bază la 6,5% în februarie 2025. Se așteaptă ca inflația să rămână peste ținta BNM (5% ±1,5%) pe parcursul anului, cu o posibilă scădere abia la sfârșitul lui 2025.

Comisia mai notează că rata șomajului a crescut temporar în 2024, în special în agricultură, dar se așteaptă la o revenire a ocupării forței de muncă în 2025 și 2026, pe măsură ce economia își revine și agricultura se redresează.

Deficitul de cont curent va rămâne ridicat, alimentat de importurile mari și baza slabă de export, dar va fi acoperit parțial de fluxuri de finanțare externă, în special prin sprijinul UE.

Previziuni-cheie pentru Moldova (Comisia Europeană):

PIB real: +0,1% în 2024 → +0,9% în 2025 → +2,8% în 2026
Deficit bugetar: -3,7% în 2024 → -5% în 2025 → -5,1% în 2026
Datorie publică: 34,9% din PIB în 2024 → 40,9% în 2026
Inflație: 4,7% în 2024 → 7,3% în 2025 → 4,7% în 2026
Deficit de cont curent: -16% din PIB în 2024 → -15,6% în 2025 → -15,4% în 2026

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stagnare #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piețele internaționale au fost zdruncinate vineri dimineață, după ce Israelul a lansat lovituri asupra Iranului, pe fondul acuzațiilor că Teheranul urmărește obținerea armei nucleare. În urma atacului, prețul petrolului a crescut vertiginos, atingând cele mai ridicate cote din ultimele cinci luni, iar investitorii globali se confruntă cu noi temeri legate de o criză energetică majoră.

La bursa ICE Futures din Londra, barilul de Brent din Marea Nordului a urcat cu 9,07% până la 76,65 dolari la ora 03:15 GMT, după ce atinsese anterior un vârf de 78,50 dolari. La New York Mercantile Exchange (Nymex), barilul de ‘light sweet crude’ a crescut cu 9,45%, ajungând la 74,47 dolari, cu un maxim de 77,62 dolari. Sunt cele mai mari creșteri zilnice înregistrate de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022.

„Loviturile asupra Iranului au amplificat drastic riscurile geopolitice și îngrijorările privind posibile întreruperi ale aprovizionării cu petrol”, a avertizat Warren Patterson, analist la ING, citat de Reuters.

Pe de altă parte, Saul Kavonic, analist la MST Marquee, a semnalat un posibil scenariu extrem: dacă Iranul va riposta prin atacuri asupra infrastructurii petroliere sau va bloca strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței, ar putea fi obstrucționată livrarea a până la 20 de milioane de barili pe zi.

Iranul a reacționat dur, declarând că are „dreptul legal și legitim” de a răspunde atacurilor israeliene care au vizat orașe și instalații nucleare. În același timp, piețele financiare globale s-au clătinat: activele de refugiu precum dolarul american, francul elvețian și yenul japonez s-au apreciat, în timp ce monedele asiatice sensibile la risc, inclusiv dolarul australian, au scăzut.

Aurul, indicator clasic al aversiunii față de risc, s-a scumpit cu 1,3%, atingând 3.428,28 dolari uncia – cel mai înalt nivel din 7 mai.

„Tensiunile tot mai mari din Orientul Mijlociu riscă să submineze încrederea investitorilor și să creeze volatilitate severă pe piețele internaționale”, a explicat Tony Sycamore, analist al firmei IG.

Escaladarea confruntării israeliano-iraniene readuce în prim-plan spectrul unei crize energetice globale, într-un context deja fragilizat de războiul din Ucraina și tensiunile din Marea Chinei de Sud.