Haosul de la Giurgiulești! Pentru 40 de euro economisiți, camioanele zac trei zile în cozi

Blocajele de camioane de la Giurgiulești au și o explicație economică paradoxală. Transportatorii preferă să economisească aproximativ 40 de euro la taxele rutiere din România, chiar dacă această alegere îi poate costa două-trei zile de așteptare la frontieră. Situația este semnalată de economistul Iurie Rija, care avertizează că pierderile generate de ambuteiaje ajung, în cele din urmă, să fie suportate de exportatori, agricultori și consumatori.

Potrivit economistului, unul dintre factorii care determină concentrarea camioanelor la Giurgiulești este diferența dintre costurile de utilizare a infrastructurii rutiere din Republica Moldova și România.

Astfel, pentru un camion care pornește din nordul Republicii Moldova spre portul Constanța, pe ruta Sculeni, cheltuielile aferente taxelor rutiere din România pot ajunge, potrivit informațiilor comunicate de transportatori, la aproximativ 200 de lei românești, echivalentul a circa 40 de euro.

Pentru a evita aceste cheltuieli, mulți transportatori preferă să traverseze teritoriul Republicii Moldova până la Giurgiulești, unde costurile de utilizare a drumurilor sunt mai reduse. Transportatorii moldoveni nu achită vinietă națională, iar pentru operatorii străini taxele de tranzitare pot fi relativ mici.

„Apare astfel un paradox economic: pentru a economisi aproximativ 40 de euro, transportatorii acceptă să stea în cozi chiar și două-trei zile, generând cheltuieli de staționare care pot depăși cu mult economia inițială”, explică Iurie Rija.

Economistul consideră că suplimentarea personalului vamal, separarea fluxurilor de camioane în funcție de categoria mărfurilor și utilizarea altor puncte de trecere a frontierei sunt măsuri necesare, dar insuficiente pentru eliminarea blocajelor.

În opinia sa, redistribuirea administrativă a transportatorilor nu va produce rezultate durabile atât timp cât autoritățile nu vor ține cont de motivele economice care determină alegerea traseelor.

Rija pledează pentru o coordonare mai eficientă între Serviciul Vamal, Poliția de Frontieră, administrațiile portuare și autoritățile rutiere, inclusiv cele din România. Acesta avertizează că accelerarea procedurilor vamale nu va rezolva problema dacă fluxurile de transport continuă să se concentreze în același punct.

Consecințele depășesc însă sectorul transporturilor. Cheltuielile suplimentare pentru combustibil, staționare și întârzieri sunt transferate către companiile exportatoare și producătorii agricoli, iar ulterior se pot reflecta în prețurile plătite de consumatorii finali.

„Giurgiuleștiul trebuie administrat ca un nod logistic strategic al Republicii Moldova, nu doar ca un simplu punct de trecere a frontierei. Problema nu este lipsa soluțiilor, ci capacitatea instituțiilor de a le coordona și aplica”, conchide economistul Iurie Rija.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Euro se îndreaptă spre a cincea săptămână consecutivă de scădere față de dolarul american, după ce a pierdut peste 3% în acest interval. Îngrijorările privind datoria publică a Franței și dificultățile politice în reducerea deficitului bugetar mențin presiunea asupra monedei europene, potrivit Reuters.

Luni, euro a coborât până la 1,1161 dolari, nivel prezentat de sursa citată drept cel mai redus din ultimele 17 luni. Ulterior, moneda europeană a recuperat o parte din pierderi și a ajuns vineri la 1,1226 dolari. Totuși, deprecierea din această săptămână este de aproximativ 0,1%.

Investitorii urmăresc situația financiară a Franței, unde nivelul ridicat al datoriei publice și tensiunile politice complică adoptarea măsurilor de reducere a deficitului. Presiunile de pe piața obligațiunilor franceze sunt amplificate de revendicările sociale pentru cheltuieli publice suplimentare.

Deși euro rămâne sub presiune, ritmul scăderii începe să încetinească. Matt Simpson, analist senior la StoneX, apreciază că deprecierea recentă a fost neobișnuit de amplă, ceea ce ar putea limita noi scăderi rapide.

Stabilizarea parțială a monedei europene este susținută și de încetinirea aprecierii dolarului. Randamentele obligațiunilor de stat americane se îndreaptă către cea mai mare scădere săptămânală din aproximativ trei luni, diminuând o parte din atractivitatea monedei americane.

Euro a rămas aproape de minimele recente și în raport cu alte valute. Față de lira sterlină, moneda europeană era tranzacționată la aproximativ 84,77 pence, aproape de cel mai redus nivel din ultimele 16 luni. În raport cu francul elvețian, cursul s-a stabilizat în jurul valorii de 0,9322 franci pentru un euro.

Și alte monede înregistrează pierderi față de dolar. Dolarul neozeelandez se îndreaptă spre a șaptea săptămână consecutivă de depreciere, iar yenul japonez spre a patra. Vineri, moneda Noii Zeelande era cotată la aproximativ 0,5614 dolari americani, în timp ce cursul yenului se situa în apropierea nivelului de 158 de yeni pentru un dolar.

Potrivit lui Vishnu Varathan, responsabil pentru strategia macroeconomică Asia-Pacific la Mizuho Securities, forța dolarului este susținută inclusiv de slăbiciunea euro și a yenului. Evoluția monedei europene va depinde în continuare de situația politică și financiară din Franța, precum și de evoluția randamentelor obligațiunilor americane.