HoReCa nemulțumită de Decizia CSE! Își reiterează cerințele adresate Guvernului

Angajații din sectorul HoReCa au rămas indignați după ce în decizia Comisiei pentru Situații Excepționale de astăzi nu s-a regăsit nici o măsură care să scoată din criza provocată de pandemia de COVID-19 restaurantele și cafenelele. Într-o postare pe Facebook, asociația MĂR susține că deși au expediat mai multe solicitări în care au cerut ajutor și relaxarea unor restricții, Guvernul le-a întors spatele, scrie Realitatea.md.

„Drept răspuns, am primit un NU la toate solicitările. Acest refuz tipizat și această ignoranță față de un sector întreg al economiei este cel puțin rușinos. Se creează impresia că adresările noastre nici nu ajung să fie analizate la ședințele Comisiei pentru Situații Excepționale, care în opinia noastră ar trebui să fie publice, ca fiecare cetățean să poată urmări argumentele și contra-argumentele aduse de membrii comisiei, atunci când impun o nouă restricție sau discută despre măsuri care afectează sectoare întregi din economie”, se arată în comunicatul asociației.

De asemenea, HoReCa a rămas nemulțumită de faptul că premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a anunțat abrogarea orei marțiale, redeschiderea activităților teatral-concertistice și că activitățile cultelor religioase ar trebui să se desfășoare în aer liber, iar despre entitățile economice nu a spus nimic.

„Nici o măsură adaptată, nici o subvenționare. De parcă sectorul HoReCa nici nu există, de parcă nu e despre Oameni, familii, de parcă ne-au șters din existența acestei țari! Rușine, Guvernul Republicii Moldova!” mai anunță MĂR.

Asociația MĂR își reiterează cerințele adresate Guvernului. Printre acestea se regăsește:

prelungirea programului de activitate pentru sectorul HoReCa până la ora 22:00;
permiterea organizării evenimentelor festive cu caracter unic pe baza testului negativ;
includerea angajaților HoReCa în a II-a etapă a campaniei de vaccinare;
inițierea unor măsuri de suport economic, necesare sectorului, pentru a evita falimentările și emigrarea în masă a angajaților;
organizarea unei întrevederi cu Premierul interimar și reprezentanții sectorului.

Amintim că, începând cu data de 26 aprilie 2021, restricțiile pe timp de noapte nu mai sunt valabile. Tot din 26 aprilie, se va relua procesul educațional în învățământul profesional tehnic și superior pentru realizarea stagiilor de practică, orelor practice și a sesiunilor care nu pot avea loc la distanță. La fel, începând cu data de 2 mai, se vor redeschide teatrele din țară. Capacitatea maximă admisă nu va depăși 30% din locurile disponibile.

Din 25 aprilie și până la 11 mai, activitatea cultelor religioase, ce ține de oficierea slujbelor, a serviciilor divine sau alte evenimente, se vor desfășura în aer liber, cu menținerea distanței fizice și cu respectarea măsurilor de prevenire a infecției COVID-19. Anunțul a fost făcut de către premierul interimar, Aureliu Ciocoi, după ședința Comisiei pentru Situații Excepționale.

#nemultumiri #restrictii #HoReCa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.

#porumb #fermieri #motorina