Hoții huzuresc la libertate! Procurorii s-au pierdut în strategii de recuperare a miliardului dispărut din bănci

După 10 ani de la sustragerea unui miliard de dolari din sistemul bancar din Republica Moldova, și spălarea a peste 20 de miliarde de dolari prin intermediul băncilor moldovenești, cu implicarea unor judecători, sub ochii organelor de drept, în lipsa unor mecanisme de supraveghere robuste, principalii autori ai acestor scheme frauduloase continuă să se afle la libertate. Aceasta este una dintre concluziile raportului „«Republica Offshore»: analiza factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea de bani în sectorul financiar-bancar și de asigurări din Republica Moldova”.

Acționarii băncilor au folosit practica sovietică de utilizare a entităților fictive din zone offshore pentru a menține și a ascunde proprietăți, Cipru fiind o jurisdicție ce iese în evidență în acest sens. Utilizarea frauduloasă a unor astfel de companii a devenit mai sofisticată, extinzându-și domeniile de aplicare, controlul asupra companiilor trecând adesea de la un complice la altul. Legăturile strânse cu fostele republici sovietice și relațiile băncilor moldovenești cu cele din Rusia, Letonia și Ucraina, au asigurat preluarea de către sectorul bancar din Moldova a unor modele similare din aceste țări. Aceasta a inclus participarea în sistemul internațional de spălare a banilor numit adesea „Laundromatul rusesc” sau „Laundromat”, care a dus la faptul că suma de 22 de miliarde de dolari a tranzitat Moldova în perioada 2010-20141

Entitățile fictive înregistrate în Regatul Unit, Cipru și Noua Zeelandă – dar și în alte țări au fost utilizate de beneficiarii efectivi ai băncilor pentru a crea o aparență a activității de creditare comercială în vederea permiterii împrumuturilor mai mari către părțile afiliate și delapidarea activelor bancare. Aceste companii-fantomă și-au emis reciproc cambii de milioane de dolari, astfel creând datorii fictive, arătate de companiile rusești care doreau să transfere mijloace bănești din Rusia. Companiile fictive au pretins rambursarea datoriilor în instanțele moldovenești, în condițiile în care cambiile false au fost validate de persoane fizice din Republica Moldova. Judecătorii moldoveni au emis hotărâri cu privire la astfel de datorii inexistente, permițând organizatorilor să legalizeze și să transfere mijloacele în conturile companiilor fictive prin intermediul băncilor moldovenești, în special prin intermediul a cel puțin 34 de hotărâri judecătorești și transferuri prin Moldindconbank.

Autorii raportului a elabora mai multe recomandări. Este vorba de finanțarea de către BERD a unei evaluări externă a practicilor sale anterioare de creditare în Moldova și ar trebui să investigheze modalitățile de atenuare a eventualelor contribuții la fraudă, spălare de bani și corupție. Guvernul Republicii Moldova trebuie să depună toate eforturile necesare pentru desemnarea unui procuror de legătură la Eurojust și a unui reprezentant la oficiul central al Interpol. Totodată, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției trebuie să constituie un grup comun și să evalueze toate solicitările adresate către Interpol (în special, cele legate de corupție, spălare de bani) din ultimii trei ani.

Până în prezent, nu a fost recuperat niciun leu din frauda bancara. Din rambursarea creditelor și vânzarea activelor – 2,7 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lichidare #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.