După 10 ani de la sustragerea unui miliard de dolari din sistemul bancar din Republica Moldova, și spălarea a peste 20 de miliarde de dolari prin intermediul băncilor moldovenești, cu implicarea unor judecători, sub ochii organelor de drept, în lipsa unor mecanisme de supraveghere robuste, principalii autori ai acestor scheme frauduloase continuă să se afle la libertate. Aceasta este una dintre concluziile raportului „«Republica Offshore»: analiza factorilor care au contribuit la frauda sistemică și spălarea de bani în sectorul financiar-bancar și de asigurări din Republica Moldova”.

Acționarii băncilor au folosit practica sovietică de utilizare a entităților fictive din zone offshore pentru a menține și a ascunde proprietăți, Cipru fiind o jurisdicție ce iese în evidență în acest sens. Utilizarea frauduloasă a unor astfel de companii a devenit mai sofisticată, extinzându-și domeniile de aplicare, controlul asupra companiilor trecând adesea de la un complice la altul. Legăturile strânse cu fostele republici sovietice și relațiile băncilor moldovenești cu cele din Rusia, Letonia și Ucraina, au asigurat preluarea de către sectorul bancar din Moldova a unor modele similare din aceste țări. Aceasta a inclus participarea în sistemul internațional de spălare a banilor numit adesea „Laundromatul rusesc” sau „Laundromat”, care a dus la faptul că suma de 22 de miliarde de dolari a tranzitat Moldova în perioada 2010-20141

Entitățile fictive înregistrate în Regatul Unit, Cipru și Noua Zeelandă – dar și în alte țări au fost utilizate de beneficiarii efectivi ai băncilor pentru a crea o aparență a activității de creditare comercială în vederea permiterii împrumuturilor mai mari către părțile afiliate și delapidarea activelor bancare. Aceste companii-fantomă și-au emis reciproc cambii de milioane de dolari, astfel creând datorii fictive, arătate de companiile rusești care doreau să transfere mijloace bănești din Rusia. Companiile fictive au pretins rambursarea datoriilor în instanțele moldovenești, în condițiile în care cambiile false au fost validate de persoane fizice din Republica Moldova. Judecătorii moldoveni au emis hotărâri cu privire la astfel de datorii inexistente, permițând organizatorilor să legalizeze și să transfere mijloacele în conturile companiilor fictive prin intermediul băncilor moldovenești, în special prin intermediul a cel puțin 34 de hotărâri judecătorești și transferuri prin Moldindconbank.

Autorii raportului a elabora mai multe recomandări. Este vorba de finanțarea de către BERD a unei evaluări externă a practicilor sale anterioare de creditare în Moldova și ar trebui să investigheze modalitățile de atenuare a eventualelor contribuții la fraudă, spălare de bani și corupție. Guvernul Republicii Moldova trebuie să depună toate eforturile necesare pentru desemnarea unui procuror de legătură la Eurojust și a unui reprezentant la oficiul central al Interpol. Totodată, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției trebuie să constituie un grup comun și să evalueze toate solicitările adresate către Interpol (în special, cele legate de corupție, spălare de bani) din ultimii trei ani.

Până în prezent, nu a fost recuperat niciun leu din frauda bancara. Din rambursarea creditelor și vânzarea activelor – 2,7 miliarde de lei.