Tot mai multe orașe din Italia s-au săturat de supraaglomerare. Măsurile anunțate în zonele preferate de moldoveni

Veneţia a devenit joi primul oraş din lume care a introdus un sistem de plată pentru vizitatori în cadrul unui experiment menit să descurajeze turiştii să sosească în perioadele de vârf, relatează Reuters.

Cu toate acestea, acesta nu este singurul loc din Italia care a introdus recent noi măsuri menite să încetinească fluxurile turistice.

Iată câteva dintre iniţiativele în vigoare în prezent

Veneţia

Oraşul lagunar a introdus bilete pentru călătorii de o zi care costă cinci euro şi sunt valabile de la 08:30 la 16:00, ora locală. Experimentul a intrat în vigoare la 25 aprilie, o sărbătoare naţională în Italia. Bilete vor fi necesare pentru următoarele 10 zile şi ulterior pentru majoritatea weekend-urilor până la jumătatea lunii iulie.

Alte oraşe, precum Como, au anunţat că iau în considerare introducerea unei măsuri similare, dar aşteaptă să vadă cum funcţionează iniţiativa de la Veneţia înainte de a lua o decizie.

Pe lângă aceasta, autorităţile din Veneţia au spus că din iunie va limita dimensiunea grupurilor de turişti la 25 de persoane şi va interzice utilizarea difuzoarelor de către ghizii turistici.

Florenţa

Florenţa a anunţat în octombrie că interzice noile închirieri rezidenţiale pe termen scurt pe platforme precum Airbnb în centrul său istoric. De asemenea, a oferit trei ani de reduceri fiscale proprietarilor de închirieri de vacanţă pe termen scurt, dacă încep să ofere locaţii obişnuite pentru rezidenţi.

Celebrul muzeu al oraşului, Uffizi, oferă reduceri persoanelor care sosesc înainte de ora 08.55 şi preţuri mai mici în afara sezonului. Pentru a diminua aglomeraţia, muzeul se închide şi la ora 22:00 o dată pe săptămână.

Cinque Terre

Cele cinci sate care alcătuiesc Cinque Terre de pe Riviera italiană sunt în mod constant asaltate de vizitatori.

Pentru a încerca să reducă supraaglomerarea în perioadele de vârf, autoritatea care supraveghează zona a declarat săptămâna aceasta că va percepe vizitatorilor 15 euro pentru a merge pe cea mai celebră potecă de coastă. În plus, poteca poate fi parcursă doar într-o singură direcţie.

Capri

Mica insulă pitorească care se află peste golf faţă de oraşul Napoli din sud şi-a dublat taxa de intrare, care se adaugă automat la biletele de feribot, la 5 euro. Taxa se va percepe în perioada 1 aprilie – 1 octombrie.

Capri, Ischia, Procida, Lampedusa, Linosa

Aceste insule au introdus limite sau interdicţii definitive la maşinile celor care nu sunt rezidenţi în timpul principalului sezonului turistic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#venetia #Italia #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.