IGP pierde un șef-adjunct! Acesta și-a început activitatea în cadrul MAI din anul 1999

Comisarul Vitalie Bostan şi-a dat demisia din funcţia de şef adjunct al Inspectoratului General al Poliției (IGP). Informaţia a fost confirmată de către Diana Fetco, șefa Secției Comunicare și Protocol a IGP, scrie zdg.md.

Solicitată de ZdG, Diana Fetco a declarat că Vitalie Bostan a depus, pe 16 august, cererea de demisie la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), iar astăzi, 17 august, ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco, a aprobat cererea.

„Vitalie Bostan şi-a dat demisia din propria iniţiativă şi doamna ministră Ana Revenco a acceptat-o. Cererea de demisie a fost depusă la Ministerul Afacerilor Interne pe data de 16 august”, a precizat Diana Fetco.

În luna august a anului 2020, printr-un ordin al fostului ministru Pavel Voicu, Bostan a fost numit șef-adjunct al IGP.

Vitalie Bostan a deţinut anterior funcția de șef interimar al Inspectoratului Național de Investigații INI din cadrul IGP, iar înainte de aceasta a deținut funcția de șef al Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”.

În perioada 2010-2014, Bostan a fost șef adjunct al Comisariatului de Poliție Tighina.

Potrivit unui comunicat al IGP, Vitalie Bostan și-a început activitatea în cadrul MAI din anul 1999.

#sef-adjunct #IGP #MAI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.