Îi va auzi Gavrilița? Producătorii de energie din surse regenerabile forțați să intre în faliment: Vom sista producerea

22 Nov. 2022, 14:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Nov. 2022, 14:57 // Actual //  bani.md

Un grup de producători de energie electrică din surse regenerabile, eoliene și fotovoltaice, din Republica Moldova se plânge că în plină criză statul falimentează producătorii locali de energie regenerabilă. Aceștia spun că peste noapte au fost instituite reguli ce au pus în dificultate producătorii. În loc să câștige din investiții, aceștia ajung datori. Potrivit lor, orice tergiversare va agrava și mai mult problema alimentării cu energie electrică a Republicii Moldova. Producătorii speră să fie auziți de premierul Natalia Gavrilița, care este și președinta Comisiei pentru Situații Excepționale. Despre aceasta au vorbit la o conferință de presă susținută la IPN.

Avocatul Vitalie Malai a declarat că reprezintă un grup de peste 30 de producători de energie electrică din surse regenerabile, eoliene și fotovoltaice.

„Mai mult de 18 luni depunem eforturi pentru a fi auziți și de a găsi soluții.  În ultimul timp apar tot mai multe modificări, iar ultimele duc chiar la falimentul domeniului. Cel mai des  neînțeles este că Republica Moldova are doar două surse de energie ce pot fi utilizate, din păcate însă nu  sunt valorificate, iar cei ce au investit în domeniu sunt blocați.  În prezent, cât de straniu ar fi, toți producătorii au ajuns în pragul falimentului”, a notat apărătorul.

Potrivit lui, astăzi există o putere instalată, deja funcțională, de peste 125 de megawați – ceea ce ar asigura cu energie electrică 10% din necesarul țării. Potențialul este de încă 200 megawați minimum.

„Și sunt persoane care ar dori să investească în această ramură. Dar deciziile din ultima perioadă, mai ales cele adoptate de către Comisia pentru Situații Excepționale, determină și actualii producători să-și stopeze activitatea. S-a creat situația în care producătorii nu obțin mijloace financiare ca urmare a investițiilor făcute, dimpotrivă se aleg cu datorii. De exemplu, cineva a produs energie electrică de o sută de mii de lei, însă îi vine cea de-a doua factură în care el este dator cu o sută și cinzeci de mii de lei. Astfel de exemple sunt practic la toți. Mulți dintre ei sunt cu două milioane și mai mult în minus”, afirmă avocatul, conform IPN.

În opinia sa, totul se întâmplă pentru că s-a creat o practică de a procura energia de la producătorii locali la un tarif de 97 de bani.

„Ne impun mai bine să staționăm decât să activăm. Atunci când în plină criză era clar că energia electrică se va scumpi, în loc să fie create instrumente de garantare pentru economie și prețuri stabile, se introduc reguli noi care duc la majorarea cheltuielilor pentru toți – producători, furnizori, operatori de sistem, iar apoi se vor reflecta în facturile finale”, afirmă Vitalie Malai.

Mai mult, producătorii de energie  din surse regenerabile susțin că autoritățile locale le-au spus că energia produsă de ei nu este calitativă, astfel că aceștia au dec is să o exporte în țări, dar Guvernul a decis să le interzică și exporturile.

Victor Aghinie, administrator firmă că produce energie eoliană, a declarat că activează în domeniu de cinci ani, iar a cum este extrem de greu de menținut afacerea.

„Începând cu luna ianuarie a acestui an, noi am pompat în sistemul energetic 702 mii de kilowați – în ianuarie, februarie, martie. Până în ziua de astăzi, nouă nu ni s-a plătit măcar un bănuț. Dacă scrii o scrisoare la o instituție de stat trebuie o lună să aștepți un răspuns,  astfel ani de zile  se rezolvă o întrebare”, spune producătorul.

Zinaida Plămădeală, reprezentanta unei companii producătoare de energie regenerabilă, a menționat că problemele nu au apărut peste noapte, dar în ultima perioadă acestea s-au acutizat.

„Aceste probleme vin la pachet cu o sumedenie de costuri foarte mari. Riscul să falimentăm afacerea noastră, și nu doar a familiei mele, ci a tuturor producătorilor de energie regenerabilă, este foarte mare. Este riscul să eșueze un domeniu întreg și să ajungem în incapacitate de plată”, a mai spus Zinaida Plămădeală.

Victor Malai a mai spus că, a fost creat un grup de lucru gata să se vadă cu Premierul în această săptămână.

„În caz contrar suntem impuși de situație de săptămîna viitoare să fie sistată producția. Nu înțelegem de ce se de dă prioritate energiei de import, care se procură cu până la 380 euro, iar ceea ce e produs pe loc e ignorat, iar în final aceste sume să fie puse pe seama consumatorilor. Avem soluții, vrem doar să fim auziți”, a conchis Malai.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală