Îi va auzi Gavrilița? Producătorii de energie din surse regenerabile forțați să intre în faliment: Vom sista producerea

Un grup de producători de energie electrică din surse regenerabile, eoliene și fotovoltaice, din Republica Moldova se plânge că în plină criză statul falimentează producătorii locali de energie regenerabilă. Aceștia spun că peste noapte au fost instituite reguli ce au pus în dificultate producătorii. În loc să câștige din investiții, aceștia ajung datori. Potrivit lor, orice tergiversare va agrava și mai mult problema alimentării cu energie electrică a Republicii Moldova. Producătorii speră să fie auziți de premierul Natalia Gavrilița, care este și președinta Comisiei pentru Situații Excepționale. Despre aceasta au vorbit la o conferință de presă susținută la IPN.

Avocatul Vitalie Malai a declarat că reprezintă un grup de peste 30 de producători de energie electrică din surse regenerabile, eoliene și fotovoltaice.

„Mai mult de 18 luni depunem eforturi pentru a fi auziți și de a găsi soluții. În ultimul timp apar tot mai multe modificări, iar ultimele duc chiar la falimentul domeniului. Cel mai des neînțeles este că Republica Moldova are doar două surse de energie ce pot fi utilizate, din păcate însă nu sunt valorificate, iar cei ce au investit în domeniu sunt blocați. În prezent, cât de straniu ar fi, toți producătorii au ajuns în pragul falimentului”, a notat apărătorul.

Potrivit lui, astăzi există o putere instalată, deja funcțională, de peste 125 de megawați – ceea ce ar asigura cu energie electrică 10% din necesarul țării. Potențialul este de încă 200 megawați minimum.

„Și sunt persoane care ar dori să investească în această ramură. Dar deciziile din ultima perioadă, mai ales cele adoptate de către Comisia pentru Situații Excepționale, determină și actualii producători să-și stopeze activitatea. S-a creat situația în care producătorii nu obțin mijloace financiare ca urmare a investițiilor făcute, dimpotrivă se aleg cu datorii. De exemplu, cineva a produs energie electrică de o sută de mii de lei, însă îi vine cea de-a doua factură în care el este dator cu o sută și cinzeci de mii de lei. Astfel de exemple sunt practic la toți. Mulți dintre ei sunt cu două milioane și mai mult în minus”, afirmă avocatul, conform IPN.

În opinia sa, totul se întâmplă pentru că s-a creat o practică de a procura energia de la producătorii locali la un tarif de 97 de bani.

„Ne impun mai bine să staționăm decât să activăm. Atunci când în plină criză era clar că energia electrică se va scumpi, în loc să fie create instrumente de garantare pentru economie și prețuri stabile, se introduc reguli noi care duc la majorarea cheltuielilor pentru toți – producători, furnizori, operatori de sistem, iar apoi se vor reflecta în facturile finale”, afirmă Vitalie Malai.

Mai mult, producătorii de energie din surse regenerabile susțin că autoritățile locale le-au spus că energia produsă de ei nu este calitativă, astfel că aceștia au dec is să o exporte în țări, dar Guvernul a decis să le interzică și exporturile.

Victor Aghinie, administrator firmă că produce energie eoliană, a declarat că activează în domeniu de cinci ani, iar a cum este extrem de greu de menținut afacerea.

„Începând cu luna ianuarie a acestui an, noi am pompat în sistemul energetic 702 mii de kilowați – în ianuarie, februarie, martie. Până în ziua de astăzi, nouă nu ni s-a plătit măcar un bănuț. Dacă scrii o scrisoare la o instituție de stat trebuie o lună să aștepți un răspuns, astfel ani de zile se rezolvă o întrebare”, spune producătorul.

Zinaida Plămădeală, reprezentanta unei companii producătoare de energie regenerabilă, a menționat că problemele nu au apărut peste noapte, dar în ultima perioadă acestea s-au acutizat.

„Aceste probleme vin la pachet cu o sumedenie de costuri foarte mari. Riscul să falimentăm afacerea noastră, și nu doar a familiei mele, ci a tuturor producătorilor de energie regenerabilă, este foarte mare. Este riscul să eșueze un domeniu întreg și să ajungem în incapacitate de plată”, a mai spus Zinaida Plămădeală.

Victor Malai a mai spus că, a fost creat un grup de lucru gata să se vadă cu Premierul în această săptămână.

„În caz contrar suntem impuși de situație de săptămîna viitoare să fie sistată producția. Nu înțelegem de ce se de dă prioritate energiei de import, care se procură cu până la 380 euro, iar ceea ce e produs pe loc e ignorat, iar în final aceste sume să fie puse pe seama consumatorilor. Avem soluții, vrem doar să fim auziți”, a conchis Malai.

#producere #faliment #producatori #energie regenerabilă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.