IMM-urile vor putea accesa mai simplu creditele oferite de băncile comerciale, partenere ODIMM

Antreprenorii mici și mijlocii vor putea accesa mai simplu creditele oferite de băncile comerciale, partenere ale Organizației pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). În acest sens, Guvernul a aprobat unele modificări la legea cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, scrie Realitatea.md.

„Garanțiile de portofoliu vor garanta un portofoliu de credite acordate IMM-lor de către creditor (bănci), în conformitate cu criteriile prestabilite, fiind eliminată necesitatea coordonării individuale a garanției între bancă și ODIMM” este precizat în comunicatul emis de Guvern.

Implementarea acestui mecanism de garantare oferă o serie de avantaje față de garanțiile individuale:

Timp de procesare redus;
Proces simplificat de solicitare a creditelor garantate;
Resurse reduse din partea garantului și a creditorului pentru administrarea procesului de garantare;
Impact sporit în economie, prin facilitarea accesului la resurse financiare de către mediul de afaceri și majorarea volumului investițiilor generate în economie.

Inițiativa a venit odată cu creșterea sporită a cererilor de garanții parvenite din partea întreprinderilor mici și mijlocii pe parcursul anului trecut.

Numărul garanțiilor noi acordate în 2021 a depășit de 5 ori numărul garanțiilor emise în anul 2020. În prezent, Fondul de Garantare a Creditelor (FGC) dispune de un plafon de circa 600 milioane lei.

De asemenea, Ministerul Economiei și ODIMM anunță și eliminarea comisionului de garantare (0,5%) pentru toate produsele de garantare oferite de ODIMM pentru anul 2022. Totodată, se planifică extinderea cotei de credit garantat până la 80% pe toate produsele.

Fondul de Garantare a Creditelor este un instrument de suport antreprenorial, creat și gestionat de ODIMM, care are misiunea de a emite garanții financiare ce garantează creditele solicitate de ÎMM de la instituțiile financiare partenere (Băncile comerciale). Produsele de garantare active acoperă până la 80% din suma creditului solicitat, iar valoarea garanțiilor variază de la 500 mii lei pentru companii debutante până la 7 milioane lei pentru companii exportatoare. Un leu acordat sub formă de garanție financiară facilitează accesul la 2,6 lei sub formă de credit și generează investiții în economie de 3,3 lei.

#IMM #credit #banci comerciale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.