Armata rusă în capcană! Rachetele Stinger le-au venit de hac elicopterelor de atac ale lui Putin

Strategia armatei de la Kiev le-a readus aminte piloţii ruşi capcanele Afganistanului.

S-a aflat cum a fost posibil ca rezistența ucraineana să încetinească avansul trupelor rusești.

Ucraina a pregătit cu atenţie o capcană militară pentru Putin și a pus în pericol superioritatea aeriană pe care Moscova o vedea imposibilă.

Din punct de vedere strategic, una dintre cele mai semnificative imagini ale războiului din Ucraina este cea a elicopterului de luptă rusesc KAMOV KA 52 doborât în primele zile ale războiului din Ucraina.

Cum a fost posibil? Stinger, rachetă antiaeriană portabilă, este răspunsul: un nume care încă inspiră frică chiar şi celor mai bătrâni dintre piloţii ruşi.

Rachetele Stinger pot fi folosite pentru a doborî aeronave. În timpul Războiului Rece, guvernul SUA le-a furnizat în secret luptătorilor de rezistență afgani stingere pentru a doborî elicopterele rusești deasupra Afganistanului.

Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat, la finele lunii februarie, că va trimite 1.000 de arme antitanc și 500 de rachete Stinger în Ucraina.

Alte țări europene, printre care Suedia, Norvegia și Finlanda au anunțat că vor trimite arme Ucrainei.

Rachetele Stinger sunt rachete trase de la umăr, care țintesc prin infraroșu, ceea ce face ca trupele și insurgenții să fie mai eficienți împotriva elicopterelor de luptă.

#Stinger #rachete #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.