30 milioane EURO de la BERD pentru implementarea proiectelor de eficiență energetică. A fost aprobat proiectul de lege

Guvernul a aprobat astăzi proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru realizarea Proiectului ,,Eficiența energetică în Republica Moldova”, în sumă de 30 de milioane de euro, semnat la Chișinău la 10 decembrie 2021. Astfel, vor fi reabilitate energetic clădirile mai multor instituții publice.

Proiectul este orientat spre implementarea unui program național de reabilitare energetică a mai multor clădiri publice, precum spitale, grădinițe, școli din gestiunea administrației publice centrale și locale. Astfel, banii vor fi alocați pentru izolarea clădirilor, instalarea unor sisteme mai eficiente de iluminat, încălzire, răcire și ventilație, și integrarea acestora cu surse regenerabile de energie, se arată într-un comunicat al Guvernului.

La solicitarea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale se intenționează de a scuti proiectul de achitarea taxelor TVA și de alte taxe, inclusiv vamale, prin identificarea modalității legale corespunzătoare, pentru susținerea eforturilor autorităților locale și centrale în implementarea proiectului.

Conform informațiilor, proiectul va fi implementat în două faze:

– Faza I – cu accent pe instituțiile guvernamentale (spitale), cu un buget de aproximativ 45 milioane euro, cu acoperire egală din partea BERD și BEI;

– Faza II – cu accent pe autoritățile administrației publice locale, cu un buget de cca. 30 milioane euro.

Pe parcursul anului 2022 urmează să fie identificați și alți beneficiari finali ai proiectului, în special cei care vor fi finanțați la faza II, iar lista finală a beneficiarilor va fi aprobată de Comitetul de coordonare a implementării Proiectului.

„Precizăm că în scopul realizării proiectului, țara noastră a contractat un alt împrumut în valoare de 30 milioane euro din partea Băncii Europene de Investiții, un grant pentru asistență tehnică în valoare de 2,6 milioane euro din partea Platformei de Investiții pentru Vecinătate a Comisiei Europene (NIP), un grant în valoare de 500 mii euro din partea Fondului fiduciar de asistență tehnică pentru țările Parteneriatului Estic și urmează, pe parcursul anului 2022, să mai contracteze un grant pentru investiții capitale în valoare de 12,4 milioane euro din partea NIP. Astfel, bugetul total al Proiectului constituie 75,5 milioane euro, cu o durată de implementare de 4 ani (2022 – 2025).”

#eficieta energetica #imprumut #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina