Importuri masive de gaze de peste Prut! Nouă companii se înghesuie să aducă gaz în Republica Moldova

25 Sept. 2024, 14:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Sept. 2024, 14:15 // Actual //  bani.md

Datele prezentate în această dimineață de Transgaz indicau că România exporta 1,9 milioane de metri cubi de gaze naturale către Republica Moldova, prin gazoductul Iași – Ungheni, echivalentul a aproape 10% din producția zilnică locală, care se ridică la 22 de milioane de metri cubi. Totuși, în jurul prânzului, nominalizările s-au ajustat, arătând doar 0,1 milioane de metri cubi exportați.

Această diferență nu este cauzată de o eroare, ci de fluctuațiile naturale ale fluxului de gaze pe parcursul zilei. În lipsa unui contract care să prevadă livrări constante, fluxul de gaze poate fi oprit sau pornit în funcție de cerere.

Conform surselor din piață, citate de economedia.ro, există în prezent nominalizări pentru exportul a 1,45 milioane de metri cubi de gaze zilnic către Republica Moldova, implicând nouă companii, dintre care una singură exportă 400.000 de metri cubi. Este vorba de gaze din producția internă a României, o cantitate considerabilă fiind trimisă peste Prut. În trecut, compania Petrom era principalul exportator, iar această situație pare să continue și în prezent, cel puțin pentru cele 400.000 de metri cubi.

Transgaz România, care operează și rețeaua de transport din Republica Moldova, gestionează aceste fluxuri.

Pe lângă exporturile către Moldova, România mai exportă 7,2 milioane de metri cubi de gaze către Ungaria, dar o mare parte din această cantitate reprezintă tranzit pentru vecinii noștri. În același timp, România importă gaze din Bulgaria, 6,5 milioane de metri cubi, dar și acestea sunt, în mare parte, destinate tranzitului către Ungaria.

În ceea ce privește producția locală, aceasta se menține la peste 22 de milioane de metri cubi pe zi, iar depozitarea pentru sezonul rece continuă, chiar dacă stocurile subterane sunt deja pline la 100%. Tehnic, este posibil ca aceste depozite să fie încărcate chiar și peste această capacitate, aspect deja semnalat de Economedia.ro. România rămâne una dintre țările europene cu cel mai ridicat nivel al stocurilor de gaze naturale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.