Importurile de soia au explodat, depășind de 31 de ori exporturile

Cu o cerere internă care depășește semnificativ oferta internă, importurile de soia depășesc exporturile, fiind esențiale pentru a satisface nevoile pieței locale și pentru a susține sectorul zootehnic. În prima jumătate a anul 2024 importurile de soia au depășit de 31 ori exportul acestei culturi, atingând cantitatea de 24,8 mii tone-cifră record pentru ultimii ani, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Pentru a satisface nevoile sectorului zootehnic, Republica Moldova necesită 100-120 mii de tone de soia anual pentru fabricarea șrotului. În prezent, producția internă acoperă doar 50% din necesar, creând un deficit major.

Majoritatea importurilor provin din Ucraina (99%) și sunt gestionate de companii precum SC „OLSEG-VT” SRL, care a importat 15,5 mii tone, și IM „BIO COMPONJ RAPS” SRL, cu 4,8 mii tone. Aceste companii procesează soia în șrot și ulei, exportând produsele finite.

Exportul de soia a scăzut semnificativ în prima jumătate a anului 2024, ajungând la doar 796 de tone, comparativ cu 7.028 tone în primul semestru al anului 2023. Aceasta indică prelucrarea locală a materiei prime.

„În sezonul 2023/2024, au fost exportate doar 1,9 mii tone de soia din recolta globală de 38,4 mii tone. În 2023, cel mai activ exportator a fost „RUSAGRO-PRIM” SRL (3.889 tone), urmat de „CURTEA DACILOR” SRL (2.196 tone) și „LIMBURG” S.R.L (1.178 tone). În primul semestru din 2024, exporturile au fost operate doar de „CURTEA DACILOR” SRL, către România, Liban și Bulgaria”, spune Rija.

În 2023, Republica Moldova a importat 32,7 mii tone de șrot de soia, de 7,5 ori mai mult decât exporturile de 4,37 mii tone. În prima jumătate a anului 2024, importurile au atins 20,8 mii tone, reflectând o cerere constantă în creștere. Prețul mediu de import al șrotului de soia a fost de 9 lei/kg în 2024, cu 42% mai mic decât valoarea medie a exporturilor, de 15,6 lei/kg.

Cel mai activ importator de șrot de soia este SC „VADCOM-PRIM” SRL (5.049 tone în ianuarie-iunie 2024), urmat de „ALIONEXAGRO” SRL (3.264 tone) și „FLORENI” SRL (3.154 tone). Majoritatea importurilor provin din Ucraina și România.

Exporturile mai mici comparativ cu producția totală indică faptul că șrotul produs local este consumat pe piața internă. Prețul mediu de export al șrotului de soia din Republica Moldova a crescut constant, atingând 15,6 lei/kg în primul semestru 2024, sugerând competitivitatea pe piețele externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soia #import #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În lipsa unui orizont clar de încheiere a războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a început să elaboreze în regim de urgență un nou plan de finanțare pentru guvernul de la Kiev, destinat acoperirii unui deficit bugetar estimat la 19 miliarde de dolari în anul 2025, relatează Financial Times.

Potrivit surselor apropiate discuțiilor, Comisia Europeană analizează mai multe opțiuni, inclusiv acordarea de ajutoare militare sub formă de granturi extrabugetare, dar și majorarea contribuției europene la un mecanism G7 de 50 de miliarde de dolari bazat pe viitoarele venituri obținute din activele valutare rusești înghețate.

EU pushes to fill Ukraine’s $19bn budget gap next year https://t.co/m7YP9rWFV1

— Financial Times (@FT) July 8, 2025

„Mulți sperau că în 2024 va fi atins un acord de încetare a focului care să reducă povara bugetară a Ucrainei, dar acum e clar că avem o gaură financiară serioasă”, a declarat un oficial european implicat în negocieri. Potrivit FMI, în cazul în care războiul ar fi luat sfârșit în acest an, nevoile bugetare ale Ucrainei ar fi putut fi acoperite până la mijlocul lui 2026. Însă, în prezent, nici Kievul și nici Bruxelles-ul nu mai iau în calcul acest scenariu optimist.

Îngrijorările sunt amplificate și de incertitudinile privind continuitatea sprijinului american. În acest context, UE își propune să asigure resursele necesare Ucrainei înainte de venirea iernii. Una dintre ideile discutate ar fi acordarea de granturi militare bilaterale, contabilizate separat de bugetul UE, dar recunoscute ca cheltuieli naționale de apărare – un gest care ar contribui la obiectivul NATO de a atinge 5% din PIB pentru apărare.

Totodată, oficialii europeni analizează și posibilitatea de a valorifica mai eficient profiturile generate de activele rusești înghețate. Printre opțiuni se numără fie accelerarea acordării de împrumuturi garantate cu veniturile viitoare din aceste fonduri, fie plasarea acestora în instrumente financiare mai riscante, cu randamente mai mari.

La sfârșitul săptămânii, la Roma urmează să aibă loc o conferință dedicată reconstrucției Ucrainei, însă liderii europeni admit că, pe termen scurt, problema acută rămâne bugetul.