Importurile de soia au explodat, depășind de 31 de ori exporturile

Cu o cerere internă care depășește semnificativ oferta internă, importurile de soia depășesc exporturile, fiind esențiale pentru a satisface nevoile pieței locale și pentru a susține sectorul zootehnic. În prima jumătate a anul 2024 importurile de soia au depășit de 31 ori exportul acestei culturi, atingând cantitatea de 24,8 mii tone-cifră record pentru ultimii ani, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Pentru a satisface nevoile sectorului zootehnic, Republica Moldova necesită 100-120 mii de tone de soia anual pentru fabricarea șrotului. În prezent, producția internă acoperă doar 50% din necesar, creând un deficit major.

Majoritatea importurilor provin din Ucraina (99%) și sunt gestionate de companii precum SC “OLSEG-VT” SRL, care a importat 15,5 mii tone, și IM “BIO COMPONJ RAPS” SRL, cu 4,8 mii tone. Aceste companii procesează soia în șrot și ulei, exportând produsele finite.

Exportul de soia a scăzut semnificativ în prima jumătate a anului 2024, ajungând la doar 796 de tone, comparativ cu 7.028 tone în primul semestru al anului 2023. Aceasta indică prelucrarea locală a materiei prime.

„În sezonul 2023/2024, au fost exportate doar 1,9 mii tone de soia din recolta globală de 38,4 mii tone. În 2023, cel mai activ exportator a fost “RUSAGRO-PRIM” SRL (3.889 tone), urmat de “CURTEA DACILOR” SRL (2.196 tone) și “LIMBURG” S.R.L (1.178 tone). În primul semestru din 2024, exporturile au fost operate doar de “CURTEA DACILOR” SRL, către România, Liban și Bulgaria”, spune Rija.

În 2023, Republica Moldova a importat 32,7 mii tone de șrot de soia, de 7,5 ori mai mult decât exporturile de 4,37 mii tone. În prima jumătate a anului 2024, importurile au atins 20,8 mii tone, reflectând o cerere constantă în creștere. Prețul mediu de import al șrotului de soia a fost de 9 lei/kg în 2024, cu 42% mai mic decât valoarea medie a exporturilor, de 15,6 lei/kg.

Cel mai activ importator de șrot de soia este SC “VADCOM-PRIM” SRL (5.049 tone în ianuarie-iunie 2024), urmat de “ALIONEXAGRO” SRL (3.264 tone) și “FLORENI” SRL (3.154 tone). Majoritatea importurilor provin din Ucraina și România.

Exporturile mai mici comparativ cu producția totală indică faptul că șrotul produs local este consumat pe piața internă. Prețul mediu de export al șrotului de soia din Republica Moldova a crescut constant, atingând 15,6 lei/kg în primul semestru 2024, sugerând competitivitatea pe piețele externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soia #import #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).