În acest an vom avea vin mai bun și mai mult

16 Sept. 2022, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Sept. 2022, 17:54 // Actual //  MD Bani

Iubitorii de vin se pot bucura de faptul că o creştere a producţiei Franţei va menţine volumele în Europa la un nivel stabil, în pofida secetei care a devastat continentul, şi chiar dacă randamentele au scăzut în majoritatea ţărilor, fermierii se aşteaptă la o calitate deosebit de bună a vinurilor din acest an, informează Reuters.

Mai multe ţări din UE, inclusiv Franţa şi Spania, au cunoscut în acest an cele mai grave secete din istorie, o situaţie agravată de mai multe valuri succesive de caniculă.

Cu toate acestea, Copa – Cogeca, organizaţie care reprezintă vocea unită a agricultorilor şi a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană, a anunţat vineri că se aşteaptă ca cei trei mari producători de vin (Italia, Franţa şi Spania) să producă împreună 130,2 milioane de hectolitri în acest an, în creştere cu 1,1% faţă de producţia de anul trecut, dar cu 2,1% sub media din ultimii cinci ani care a fost de 132,9 milioane hectolitri, scrie Agerpres.

„Deşi nu va fi abundentă, recolta din 2022 a fost salvată în mare parte graţie eforturilor viticultorilor. Cu toate acestea, anul curent rămâne unul dificil pentru întregul sector: creşterea costurilor cu transportul, sticla, cartonul, produsele fitosanitare şi energia a majorat şi mai mult costurile deja mari de producţie. Asta erodează şi mai multe marjele pentru producători”, a declarat Luca Rigotti, preşedintele grupului de lucru Vitivinicol de la Copa – Cogeca.

Potrivit estimărilor organizaţiei, producţia de vin a Franţei (al doilea mare producător de vin din UE) ar urma să crească cu 16% în ritm anual, până la 44 milioane de hectolitri. În cazul Italiei, cel mai mare producător din UE, în acest an se aşteaptă ca producţia de vin să fie relativ stabilă, însă Copa – Cogeca nu a venit cu o cifră concretă. În schimb, producţia de vin a Spaniei ar urma să scadă cu 10,5% în acest an, după ce viile din această ţară au avut de suferit de pe urma lipsei ploilor şi apei.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!