În timp ce 1,8 milioane de moldoveni duc foame, 180.000 tone de alimente ajung la gunoi

14 Apr. 2025, 16:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Apr. 2025, 16:24 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova trăiește un paradox alarmant: deși 78,6% din populație – adică 1,88 milioane de cetățeni – nu-și permit o alimentație sănătoasă, țara risipește anual aproape 22,3 miliarde de lei în produse alimentare, potrivit unei cercetări realizate de profesorii UTM și analizate de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, difuzată vineri, 11 aprilie 2025, expertul a dezvăluit un portret dramatic al sărăciei alimentare din Moldova:

564.000 de persoane (23,5% din populație) nu au suficiente posibilități să se alimenteze zilnic;

1,25 milioane de cetățeni (52%) nu-și permit produsele din coșul minim alimentar;

1,88 milioane de persoane (78,6%) nu-și permit coșul alimentar minim sănătos.

În paralel, risipa alimentară per capita este estimată la 71 kg/an, totalizând 180.000 de tone de produse aruncate. Prin comparație, în Portugalia risipa per capita ajunge la 124 kg, iar în Elveția la 119 kg.

„Este inadmisibil ca într-o țară atât de săracă să se arunce anual echivalentul a 3.000 de vagoane pline cu alimente”, a subliniat Ioniță. Doar 0,15% din această risipă a fost recuperată, adică 260 tone, de către Banca de Alimente.

Studiul mai relevă că cheltuielile pentru produse alimentare în 2025 ating 39,9% din bugetul gospodăriilor, o ușoară scădere față de 2021 (42%). În mediul rural, ponderea rămâne critică: 56,2% din venitul celor mai săraci moldoveni merge pe hrană. Media urbană e de 34,4%, în timp ce ruralul ajunge la 46,6%.

Comparativ, în SUA cheltuielile pentru hrană reprezintă doar 6,5% din buget, în Irlanda – 8,6%, în media UE – 13%, iar în Austria doar 10,4%.

„În Moldova, și cei mai bogați cheltuie mai mult decât media europeană pe mâncare, ceea ce arată cât de scumpă este hrana în raport cu veniturile”, spune expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.