Încă o lovitură pentru fostul acționar Air Moldova. După ce i-a luat pasagerii, acum îi „vânează” angajaţii

Operatorul aerian low-cost Wizz Air, care operează și în Republica Moldova a anunţat într-un comunicat de presă că va organiza evenimente de recrutare „speciale” pentru însoţitorii de zbor în România, în lunile septembrie şi octombrie. Reprezentanţii operatorului aerian au ţinut să sublinieze că „evenimentele sunt accesibile tuturor celor care aspiră la o carieră la înălţime, inclusiv însoţitorilor de zbor cu experienţă, cum ar fi cazul membrilor echipajelor Blue Air care doresc să-şi continue cariera dorită în echipa WIZZ”.

Operatorul aerian pare astfel să anticipeze nevoia angajaţilor Blue Air de reorientare profesională, rezolvându-şi astfel propria problemă a deficitului de personal, cu care s-au confruntat cei mai mulţi dintre operatorii de zbor după criza generată de COVID-19.

Wizz Air a anunţat recent o extindere importantă în România, adăugarea a cinci aeronave la baza sa din Bucureşti, care ajunge la un total de 17 aeronave, precum şi creşterea capacităţii la Bacău, Cluj-Napoca, Iaşi şi Sibiu.

Potrivit reprezentanţilor companiei, însoţitorii de zbor de la WIZZ se pot aştepta la un salariu competitiv, suplimentat de plăţi pentru fiecare segment de zbor, în funcţie de durată, şi un procent din valoarea produselor comercializate la bord, precum şi la instruire gratuită specifică industriei, o indemnizaţie de formare pe parcursul celor 6 săptămâni de pregătire, uniforme gratuite, bilete nelimitate cu reducere pentru angajaţi, mai multe bilete gratuite şi reduceri pentru prieteni şi familie, precum şi un program lunar.

În anul 2018 când a fost vândută compania de stat AirMoldova, compania care a achiziționat-o Civil Aviation Group SRL achitat 50 mil. de lei asumându-și obligațiunea de a achita datoriile de 1,25 miliarde lei. Blue Air Aviation SA din România, care deținea 49% din capitalul Civil Aviation Group SRL. Un an an mai târziu aceasta s-a retras. Iar experții au calificat implicarea BlueAir drept paravan pentru distorsiona mesajul inițial prezentat de autorități după privatizare și ar deconspira intenția reală a privatizării.

#competitor #pasageri #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.

#OPEC #petrol #Venezuela