Germania se află în pragul recesiunii din cauza crizei energetice

Unul din principalele institute de analize economice din Germania precum şi Banca Centrală a Germaniei au avertizat că prima economie a Europei se pregăteşte să intre în recesiune în iarna care va veni, ca urmare a impactului semnificativ al crizei energetice asupra gospodăriilor şi companiilor.

În prognozele sale de toamnă, publicate luni, Institutul IFO a anunţat că se aşteaptă ca Produsul Intern Brut al Germaniei să înregistreze un avans de 1,6% pe ansamblul acestui an, urmat de o contracţie de 0,3% anul următor. IFO, unul din cele mai influente institute de analize din Germania, este primul care prevede o contracţie a PIB-ului primei economii europene în 2023. IFO mizează pe o recesiune tehnică în primul trimestru din 2023, cu o scădere de 0,4% a PIB, după un recul de 0,2% în ultimul trimestru al acestui an.

„Reducerea livrărilor de gaze din Rusia pe parcursul verii şi majorările drastice de preţuri pe care le-au declanşat fac ravagii asupra revenirii economice după coronavirus”, a declarat directorul de prognoze de la IFO, Timo Wollmershäuser. „Nu ne aşteptăm să revenim la normal până în 2024, cu o creştere economică de 1,8% şi o inflaţie de 2,5%”, a adăugat Wollmershäuser, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Anterior, guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel, a oferit un pronostic similar, apreciind drept „posibilă” o intrare în recesiune la finalul acestui an şi începutul lui 2023. „Există o serie de elemente care indică în direcţia acestui scenariu”, a declarat Joachim Nagel pentru postul public de radio.

În ceea ce priveşte inflaţia medie, aceasta ar urma să urce până la 9,3% anul următor, după o creştere de 8,1% în 2022, potrivit IFO. La rândul său, Bundesbank prognozează un puseu al inflaţiei până la mai mult de 10% în ritm anual în decembrie, şi o inflaţie de peste 6% în 2023.

În ultimele luni, grupul rus Gazprom a redus drastic livrările de gaze spre Germania via gazoductul Nord Stream, pentru ca la începutul lunii septembrie să le oprească total, pe fondul tensiunilor între Moscova şi Uniunea Europeană cu privire la războiul din Ucraina. În consecinţă, Germania, care depindea de Rusia pentru 55% din necesarul de gaze înainte de război, a fost nevoită să se îndrepte spre alţi furnizori, la preţuri mai mari. Aceste tensiuni au dus la explozia preţurilor la gaze naturale şi electricitate în Germania, care erau deja la un nivel ridicat pe fondul revenirii din pandemia de coronavirus. Iar această tendinţă ar urma să continue.

Guvernul german a adoptat la începutul lunii septembrie un al treilea plan de măsuri pentru a-i ajuta pe cei mai defavorizaţi, însă acesta ar putea să nu compenseze pierderea preconizată a puterii de cumpărare, estimează IFO.

#criza energetica #recesiune #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.