Cei mai mari producători de biciclete din UE. România se regăsește în TOP 5

Uniunea Europeană a produs anul trecut aproximativ 13,5 milioane de biciclete, o creştere cu 11% faţă de 2020. Iată care sunt cei mai mari producători de biciclete din UE, potrivit Eurostat.

Cei mai mari producători de biciclete din UE

Portugalia – 2,9 milioane de biciclete;
România (2,5 milioane);
Italia (1,9 milioane);
Germania (1,4 milioane);
Polonia (1,2 milioane);

Câte biciclete a exportat UE în 2021?

În 2021, UE a exportat biciclete în valoare de 921 milioane de euro (atât electrice cât şi neelectrice) către ţările din afara blocului comunitar, şi a importat din afara UE biciclete de 1,896 miliarde de euro, scrie Agerpres.

Datele pentru 2021 arată că UE a exportat 1.487.700 biciclete neelectrice, în valoare de 433 milioane de euro, şi a importat 5.743.700 unităţi, în valoare de 1,046 miliarde de euro. Comparativ cu 2020, numărul bicicletelor neelectrice exportate a crescut cu 16% în 2021, în timp ce importurile au urcat cu 17%.

Anul trecut, 315.800 biciclete electrice, în valoare de 488 milioane de euro, au fost exportate de UE, în timp ce blocul comunitar a importat 1.148.600 biciclete neelectrice, în valoare de 849 milioane de euro, din ţările din afara blocului comunitar. Comparativ cu 2020, numărul bicicletelor electrice exportate a crescut cu 15% în 2021 în timp ce importurile au urcat cu 37%.

În 2021, Marea Britanie a fost principala destinaţie pentru exporturile UE de biciclete neelectrice (30%), urmată de Elveţia (21%), Statele Unite (6%), Norvegia şi Australia (ambele 5%).

De asemenea, Marea Britanie şi Elveţia au fost principalele destinaţii pentru exporturile UE de biciclete electrice (38% şi, respectiv, 27%), urmate de Norvegia (13%) şi Statele Unite (8%).

De unde a importat UE biciclete în 2021?

În 2021, importurile de biciclete neelectrice din ţările din afara blocului comunitar au venit în special din Cambodgia (27%), Taiwan (26%), China (10%), Bangladesh (8%) şi Turcia (5%), în timp ce importurile de biciclete electrice în UE au venit în special din Taiwan (57%), Elveţia (13%), Vietnam (11%), China (7%) şi Turcia (6%).

#biciclete #producatori #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova devine tot mai dependentă de importurile de lapte și produse lactate, în pofida creșterii producției în fermele comerciale, anunță economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, sectorul trece printr-o transformare structurală: în timp ce fermele comerciale își măresc producția, gospodăriile populației renunță tot mai mult la creșterea vacilor, iar declinul acestora anulează câștigurile înregistrate de ferme.

Datele arată că producția de lapte în ferme a crescut de la aproximativ 14.700 de tone în 2011 la circa 64.000 de tone în 2025, iar pentru 2026 este estimată la 70.000 de tone. „Avem o creștere de aproape cinci ori față de ultimii 15 ani, însă ea vine exclusiv din ferme, nu din gospodării”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Expertul spune că relansarea fermelor după 2022 a fost susținută de subvențiile acordate de stat, însă această evoluție nu reușește să compenseze prăbușirea producției din gospodăriile casnice, unde efectivele de bovine și cantitatea de lapte continuă să scadă.

Consecința este o dependență tot mai mare de importuri. Dacă în anul 2000 aproape 99% din consumul de produse lactate era acoperit din producția locală, în 2020 importurile reprezentau deja 38% din consum. Pentru 2026, Veaceslav Ioniță estimează că 60% din necesarul de produse lactate al Republicii Moldova va proveni din import.

„Începând cu 2023, Moldova produce mai puțin de jumătate din necesarul de lapte. Practic, laptele local este folosit pentru produse simple, iar produsele procesate – unt, cașcaval și brânzeturi – sunt din import”, a subliniat economistul.

În prezent, consumul anual este estimat la aproximativ 85.300 de tone de lapte, 40.200 de tone de iaurt și chefir, 14.000 de tone de cașcaval și brânzeturi, 6.900 de tone de unt și 2.300 de tone de lapte condensat, o parte importantă a acestor produse fiind importată.

Analiza mai arată că piața brânzeturilor și cașcavalului este dominată de produsele din import. Consumul pe cap de locuitor a crescut de la doar 400 de grame la începutul anilor 2000 la 6,9 kilograme în 2025 și este estimat să ajungă la 8,3 kilograme în 2026, însă peste 85% din acest consum este acoperit din importuri.

Totodată, balanța comercială a sectorului lactatelor s-a deteriorat puternic. Dacă în trecut Republica Moldova exporta mai multe produse lactate decât importa, în prezent deficitul comercial este estimat la aproape 200 de milioane de dolari, generat în principal de importurile de brânzeturi, cașcaval și unt.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, fără investiții suplimentare în ferme, colectarea laptelui și dezvoltarea industriei de procesare, Republica Moldova riscă să rămână dependentă structural de importuri inclusiv pentru produse alimentare de bază. Economistul avertizează, de asemenea, că eventualele modificări fiscale, inclusiv majorarea TVA în sector, ar putea afecta și mai mult o industrie pe care o consideră deja fragilă.