Încă o țară își reduce dependența de gazul lui Putin! Slovenia construiește o conductă pentru a aduce gaz din Algeria

Slovenia intenţionează să construiască o conductă care ar urma să transporte gaze naturale din Algeria până în Ungaria, ceea ce ar ajuta Budapesta să îşi reducă dependenţa de combustibilii fosili ruseşti, a declarat premierul sloven Robert Golob, într-un interviu pentru Financial Times.

Luna trecută, Slovenia a semnat un acord cu Algeria pentru a importa gaze naturale via conductele existente din Italia. Contractul cu Algeria, pentru o cantitate de gaze de 300 de milioane de metri cubi pe an, va permite Sloveniei, o ţară cu 2,1 milioane de locuitori, să îşi reducă importurile de gaze ruseşti cu o treime şi în acelaşi timp să îşi ajute vecinii din est.

„Ungaria este complet dependentă de gazele ruseşti, dar nu este singura. Austria este într-o poziţie similară. Vecinii trebuie să se ajute între ei”, a declarat Robert Golob pentru Financial Times.

Statele UE se întrec între ele pentru a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti până în 2030. Ungaria a construit interconectări pentru a importa gaze din toate ţările vecine, exceptând Slovenia, însă în continuare 85% din gazele naturale consumate de Ungaria provin din Rusia. Principala rută este conducta TurkStream, care livrează gaze ruseşti via Turcia şi Balcani.

Robert Golob a acordat un interviu pentru Financial Times după o întâlnire cu premierul ungar Viktor Orban la o nouă staţie electrică construită în apropiere de graniţa cu Ungaria şi Croaţia, staţie care va conecta reţelele electrice din cele trei ţări. Robert Golob şi Viktor Orban au spus că intenţionează să construiască o conductă de gaze care ar putea deveni operaţională „în doi-trei ani”, potrivit premierului sloven.

Golob, fost director al unei companii din industria energetică, a afirmat că viitoarea conductă ar putea fi extinsă în funcţie de evoluţia cererii.

„Suntem flexibili. În primul rând să convenim un pact de solidaritate, care va constitui fundaţia. Apoi să solicităm sprijinul Comisiei Europene pentru conductă, şi ulterior să testăm piaţa pentru a decide care vor fi dimensiunile şi volumul. Momentul este perfect”, a subliniat premierul sloven.

La rândul său, Viktor Orban a spus că este interesat în diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze ale Ungariei, identificând trei posibile rute: posibila conductă din Slovenia pentru gazele naturale din Algeria, o rută pentru a transporta gaze naturale de la zăcămintele din Marea Neagră descoperite de România şi o extindere a legăturilor cu Croaţia, pentru a importa gaze lichefiate.

„Suntem interesaţi în toate cele trei rute. Vrem să ne eradicăm dependenţa. Ungaria a construit legături în alte direcţii, dar aceste capacităţi sunt insuficiente pentru a ajunge la diversificare completă. Intenţionez să cooperăm cu Slovenia într-un mod pragmatic”, a spus premierul ungar la finalul reuniunii cu omologul sloven.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conductă #slovenia #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă”, promovat de autorități drept o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra o locuință, riscă să se transforme într-o povară financiară pentru familiile care s-au împrumutat peste posibilitățile lor, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a urcat la 5,5%, iar o parte din deteriorarea acestui indicator este legată de sectorul imobiliar.

Potrivit economistului, deși nivelul actual al creditelor neperformante nu reprezintă un pericol imediat pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova, tendința de creștere din ultimele luni constituie un semnal de alarmă.

„Ponderea creditelor neperformante a urcat la 5,5%, deci nu este o cifră mare care să prezinte careva riscuri de stabilitate financiară. Sectorul bancar este unul stabil, probabil cel mai stabil și cel mai bine capitalizat sector din economia națională”, a declarat Lupușor.

Expertul atrage însă atenția că majorarea consecutivă a ponderii împrumuturilor cu probleme trebuie urmărită cu atenție, mai ales că o parte importantă a acestei evoluții provine din sectorul imobiliar.

În opinia sa, situația scoate la iveală și vulnerabilitățile programului guvernamental „Prima Casă”, care, deși a fost conceput pentru a facilita accesul populației la locuințe, a încurajat unele gospodării să contracteze credite pe care le-ar putea susține cu dificultate.

„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a afirmat directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, o parte dintre beneficiarii programului s-au angajat în împrumuturi fără să dispună de venituri suficient de mari pentru a face față poverii financiare, în special într-un mediu macroeconomic volatil.

Riscurile sunt amplificate de creditele cu dobândă variabilă. În perioadele de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, dobânzile pot crește, ceea ce duce la majorarea ratelor lunare și pune presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

Pentru gospodăriile care alocă deja o parte considerabilă din venituri achitării creditelor și cheltuielilor curente, o asemenea evoluție poate transforma împrumutul ipotecar într-o povară greu de suportat.

Cu toate acestea, Lupușor subliniază că sectorul bancar rămâne solid și bine capitalizat, iar nivelul de 5,5% al creditelor neperformante nu indică, deocamdată, un risc sistemic. Semnalul de îngrijorare ține mai degrabă de dinamica indicatorului și de vulnerabilitățile financiare ale debitorilor.