Șeful Agenției pentru Investiții, la Tokyo, alături de Maia Sandu: Moldova e cunoscută grație Președintelui țării

06 Dec. 2022, 12:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
06 Dec. 2022, 12:31 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Șeful Agenției de Investiții, Marin Ciobanu, a însoțit-o pe președinta țării, Maia Sandu, în cadrul vizitei oficiale la Tokyo. Astfel, a avut mai multe întâlniri cu scopul de a atrage investitorii Niponi în Republica Moldova.

„Încă o dată am constatat că, suntem cunoscuți în lume nu numai prin vinurile noastre de excepție, dar și grație Președintelui Țării noastre”, menționează Marin Ciobanu.

Potrivit unei postări pe rețelele de socializare, Marin Ciobanu a avut întrevederi cu Keidanren – (Federația business-ului nipon), președintele Comitetului pentru cooperare în afaceri, Fumyia Kokubu, precum și cu președintele Comitetului pentru Europa, Yoshio Sato. De asemenea, oficialul s-a întâlnit cu reprezentanții Camerei de Comerț, aripa tinerilor de afaceri – care include circa 132 000 de tineri și peste 1,2 mil. de membri.

„Le-am vorbit despre opotunitățile investiționale în Republica Moldova. Ne-am înțeles să organizăm o misiune de afacere a reprezentanților companiilor nipone în țara noastră la începutul anului 2023. Președintele grupului parlamentar Japonia-Moldova (totodată și Ministru de Externe) Dl. Yoshimasa HAYASHI dar și vicepreședintele Yamato AOYAMA – deputat nipon, au anunțat despre dorința de a patrona această misiune economică în Moldova.”

O altă întâlnire importantă a fost cu Kanbe Kazuaki – președintele AEON Retail Workers*Union, cea mai mare rețea de magazine, care are peste 20 mii de angajați.

„Kanbe s-a arătat foarte cointeresat la prima etapă să înceapă colaborarea, în volume mari, cu companiile de stat din Republica Moldova.” a scris Marin Ciobanu.

Reprezentanții niponi s-au arătat cointeresați în a investi în Republica Moldova.

06 Oct. 2026, 17:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Oct. 2026, 17:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.