Încă un site de compensații! Cine va beneficia

Ministerul Economiei și Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) a prezentat platforma online și mecanismul de compensare parțială a dobânzilor la creditele accesate de ÎMM-uri în scop investițional. Așadar, în cadrul conferinței de presă a fost prezentată platforma compensatii.oda.md.

Astfel, întreprinderile mici și mijlocii pot depune cereri la ODA pentru compensarea dobânzilor la creditele investiționale, contractate până la data 01 august 2022 de la bănci, Organizații de Creditare Nebancară (OCN) sau Asociații de Economii și Împrumut (AEl).

Cererile de compensare pot fi depuse în format online pe compensatii.oda.md până la data de 28 februarie 2023.

„ODA va compensa 2 puncte procentuale din dobânda aferentă creditelor pentru perioada lunilor august-decembrie 2022, iar suma cumulativă a compensației nu va depași 300 mii lei per agent economic. Pentru acest lucru sunt alocate 200 milioane lei din bugetul de stat. Beneficiari ai compensației pot fi companiile clasificate în condițiile Legii 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, dețin un credit investițional cu sold activ la situația din 1 august 2022, care a fost contractat pentru o perioadă de cel puțin 24 luni și este clasificat în categoria de risc ”Standard”, sau ”Supravegheat”, spune Dumitru Pîntea, directorul ODA.

Potrivit informațiilor, nu constituie obiect al compensării comisioanele și plățile percepute de Creditor pentru examinarea dosarului, de acordare, de deservire a creditului, pentru achitare anticipată, penalități, dobânzi de întârziere, precum și alte plăți decât dobânda.

Cererile de compensare pot fi depuse în format online pe https://compensatii.oda.md/#/, în care se vor indica informații despre intreprindere, certificatul de la Creditor și copia contractului de credit. Plata compensației se va efectua lunar, în luna următoare acceptării cererii și aprobării statutului de beneficiar.

#ODA #dobanda #compensatii #IMM #credit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.