Încasările la buget au ajuns la aproape 46 de miliarde de lei. Fiscul raportează o creștere de peste 11%

14 Iul. 2026, 08:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
14 Iul. 2026, 08:12 // Actual //  Grîu Tatiana

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a încasat aproape 45,9 miliarde de lei la Bugetul public național de la începutul anului 2026, cu aproximativ 4,7 miliarde de lei sau 11,3% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Doar în intervalul 6–10 iulie, încasările au constituit circa 1,1 miliarde de lei.

Potrivit datelor instituției, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la bugetul de stat, unde veniturile au fost mai mari cu 12,8% față de aceeași perioadă din 2025. Au crescut și încasările la bugetele locale (+11,4%), bugetul asigurărilor sociale de stat (+10,1%) și fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală (+10,2%).

În aceeași săptămână, Fiscul a aprobat restituirea TVA în valoare de 81,5 milioane de lei, prin emiterea a 79 de decizii de rambursare.

Tot în perioada 6–10 iulie, inspectorii fiscali au efectuat 184 de vizite la 168 de contribuabili, accentul fiind pus pe conformarea voluntară și acordarea de consultații. În urma controalelor fiscale au fost emise 106 decizii privind încălcări ale legislației, fiind calculate obligații suplimentare la buget de 5,6 milioane de lei, dintre care 3,9 milioane de lei reprezintă impozite și taxe, iar 1,7 milioane de lei – sancțiuni fiscale. Au fost întocmite și 132 de procese-verbale contravenționale, cu amenzi de aproape 186 de mii de lei.

De asemenea, prin măsurile de executare silită, Serviciul Fiscal de Stat a recuperat 54,83 milioane de lei din restanțele fiscale, iar alți 19,59 milioane de lei au fost achitați voluntar de contribuabili. În aceeași perioadă, 285 de contribuabili au conectat încă 446 de case de marcat la sistemul electronic de monitorizare a vânzărilor, iar Fiscul a preluat în administrare bunuri confiscate în valoare de 2,11 milioane de lei.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.