Încasările la buget cresc cu 14%: aproape 15 miliarde de lei colectate de Fisc

Încasările la Bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au ajuns la circa 1,6 miliarde de lei în perioada 2–6 martie 2026, potrivit datelor operative publicate de instituție.

Per total, de la începutul anului și până pe 6 martie, veniturile acumulate la buget au ajuns la aproximativ 14,9 miliarde de lei, cu 1,8 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, încasările au crescut cu aproximativ 14% față de începutul anului 2025.

Cea mai mare parte a banilor a fost colectată la bugetul de stat, unde veniturile au totalizat 5,71 miliarde de lei, cu peste 714 milioane de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut. La bugetele locale au fost acumulate 1,73 miliarde de lei, în creștere cu aproape 18%. În același timp, la Bugetul asigurărilor sociale de stat s-au adunat 5,58 miliarde de lei, iar în Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală – 1,86 miliarde de lei, ambele categorii înregistrând creșteri de aproximativ 13% față de anul trecut.

În paralel cu colectarea veniturilor, inspectorii fiscali au continuat acțiunile de monitorizare a contribuabililor. În perioada analizată au fost efectuate 350 de vizite fiscale la 320 de contribuabili, majoritatea pentru observarea directă a activității sau pentru acordarea de consultații privind aplicarea legislației fiscale.

În urma controalelor, inspectorii fiscali au emis 82 de decizii privind încălcarea legislației, fiind calculate obligații suplimentare la buget de circa 14 milioane de lei. Din această sumă, 12,4 milioane de lei reprezintă impozite, taxe și majorări de întârziere, iar 1,6 milioane de lei sunt amenzi.

Tot în această perioadă au fost întocmite 233 de procese-verbale contravenționale, cu amenzi în valoare totală de 342,7 mii de lei. În același timp, autoritatea fiscală a aprobat 103 decizii de restituire a TVA, prin care contribuabililor le vor fi rambursate 145,7 milioane de lei din buget.

Fiscul a continuat și recuperarea datoriilor restante. Prin măsuri de executare silită au fost încasate 42,36 milioane de lei, majoritatea banilor fiind retrași din conturile bancare ale contribuabililor restanțieri. În urma achitărilor voluntare, contribuabilii au stins suplimentar 14,21 milioane de lei datorii către buget.

În același interval, 305 contribuabili au conectat 384 de echipamente de casă și control la sistemul electronic de monitorizare a vânzărilor, care permite autorităților să urmărească în timp real tranzacțiile comerciale și să identifice eventuale riscuri fiscale.

Totodată, Serviciul Fiscal de Stat a preluat 11 dosare cu bunuri confiscate în valoare de peste 336 de mii de lei, provenite de la mai multe instituții, printre care Centrul Național Anticorupție, Serviciul Vamal și Ministerul Afacerilor Interne. Din vânzarea acestor bunuri, la bugetul de stat au fost transferate 73,25 mii de lei, inclusiv prin intermediul Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#încasări la buget #executare silită #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.