Șeful Termoelectrica, despre facturile mari la încălzire: „Noi nu stabilim temperatura din capul nostru”

10 Mart. 2026, 14:02
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
10 Mart. 2026, 14:02 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Directorul general al Termoelectrica, Iurie Razlovan, afirmă că întreprinderea nu menține intenționat temperaturi mai ridicate în sistemul de termoficare pentru a crește consumul de energie. Potrivit acestuia, temperatura agentului termic livrat în rețea este stabilită conform unor indicatori tehnici și depinde de temperatura aerului de afară.

„Noi avem o temperatură prestabilită pentru tot orașul și nu o punem din capul nostru. Există un grafic aprobat care arată ce temperatură trebuie menținută în sistem în funcție de temperatura aerului exterior. Multă lume este dusă în eroare că ținem căldura special foarte mare ca să plătim mai mult”, a declarat Razlovan, în cadrul unei emisiuni radio.

Șeful Termoelectrica a explicat că sistemul de termoficare funcționează după un grafic care corelează temperatura agentului termic cu temperaturile exterioare. Astfel, în perioadele mai reci, consumul de energie termică crește pentru a menține o temperatură de confort în locuințe.

„Cu cât este mai frig afară, cu atât pierderile sunt mai mari și este nevoie de mai multă energie pentru a menține temperatura în interior”, a spus acesta.

În același timp, cantitatea de căldură care ajunge în fiecare bloc poate fi ajustată la nivelul clădirii, de către administratorii fondului locativ sau prin sistemele automatizate instalate la punctele termice individuale.

Razlovan a mai menționat că valoarea facturilor la încălzire depinde în mare măsură de eficiența energetică a clădirilor. Potrivit lui, blocurile locative din Republica Moldova consumă semnificativ mai multă energie decât cele din statele europene dezvoltate. „Dacă comparăm cu Europa de Vest, noi pe metru pătrat consumăm cel puțin de două ori mai multă energie”, a afirmat directorul Termoelectrica.

El a subliniat că modernizarea sistemului de termoficare și reabilitarea termică a blocurilor ar putea contribui la reducerea consumului de energie și a costurilor pentru locatari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

01 Mai 2026, 13:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 13:03 // Actual //  Ursu Victor

Piața muncii din Republica Moldova intră într-o zonă de risc, pe fondul scăderii numărului de persoane ocupate și al migrației populației active. Expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează că sunt necesare măsuri urgente, inclusiv majorarea salariului minim, pentru a preveni dezechilibre majore în economie.

Datele arată o diminuare constantă a forței de muncă în ultimele decenii. Astfel, de la circa 1,6 milioane de persoane ocupate în 1990, la aproximativ 774 de mii în 2025. Deși numărul angajaților oficiali a crescut ușor în ultimii ani, acest avans nu reușește să compenseze scăderea generală a populației active.

În paralel, economia neoficială continuă să rămână o problemă majoră, cu peste 130 de mii de persoane care lucrează fără forme legale. Totodată, migrația a atins cote alarmante: aproape 923 de mii de moldoveni apți de muncă se află peste hotare, dintre care o mare parte sunt tineri.

„Dacă se menține acest ritm, în câțiva ani vom avea mai mulți tineri activi peste hotare decât în țară”, avertizează expertul.

Dezechilibrul demografic se adâncește și el. Numărul persoanelor vârstnice este în creștere, în timp ce generațiile tinere se reduc semnificativ. Această tendință pune presiune pe sistemul de pensii și pe bugetul public.

În același timp, salariile cresc, dar inegal. Pe malul drept al Nistrului, salariul mediu a ajuns la peste 15 mii de lei în 2025 și este estimat la peste 17 mii în 2026, în timp ce pe malul stâng rămâne de peste două ori mai mic.

Un alt paradox este creșterea numărului de persoane cu venituri mari. Tot mai mulți moldoveni câștigă peste 1.000 sau chiar 2.000 de euro lunar, iar numărul milionarilor în lei este în creștere rapidă.

Cu toate acestea, salariul minim rămâne sub standardele europene. În 2026, acesta ar urma să ajungă la aproximativ 6.300 de lei, adică sub 40% din salariul mediu, față de pragul de 50% recomandat în Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!