Începe prăpădul! Fiscul face verificări la sânge. Ce caută inspectorii și cine sunt cei vizați

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a anunțat lansarea procesului de verificare a obligațiilor fiscale neonorate ale persoanelor fizice cetățeni pentru perioadele fiscale 2019-2022. Această inițiativă vizează identificarea și soluționarea situațiilor în care obligațiile fiscale nu au fost onorate conform legii.

Persoanele fizice vizate în această acțiune vor fi notificate de către Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul scrisorilor de conformare, care vor fi expediate la adresele de domiciliu. SFS îndeamnă persoanele în cauză să fie atente la verificarea cutiilor poștale și, în cazul în care primesc astfel de scrisori, să ia măsurile necesare pentru a se conforma obligațiilor fiscale.

Pentru a primi ghidare în privința acțiunilor ce urmează a fi întreprinse pentru onorarea obligațiilor fiscale, persoanele vizate pot contacta Direcția deservire fiscală corespunzătoare razei de domiciliu, sau pot apela la numărul de telefon indicat în scrisoarea de conformare.

Procesul de verificare vizează următoarele categorii de contribuabili:

Persoanele care au obligații fiscale conform datelor din Sistemul Informațional al SFS.

Persoanele care nu au depus Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale 2019-2022, dar erau obligate să o facă.

În total, 16,936 de persoane fizice vor fi supuse procesului de verificare, având obligații de achitare a impozitului pe venit. Valoarea estimativă totală a impozitului pe venit în aceste cazuri se ridică la 73.3 milioane de lei.

Potrivit Codului Fiscal, persoanele fizice care au obligații privind achitarea impozitului pe venit trebuie să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18). Termenul de prezentare al declarației este 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grecia își consolidează rapid poziția de furnizor important de energie electrică pentru Europa de Sud-Est și piețele din centrul continentului. În prima jumătate a lunii august, electricitatea produsă în Grecia și Bulgaria a fost exportată către România, Republica Moldova, Ungaria, Austria și Croația, într-o perioadă în care seceta și temperaturile ridicate afectează producția energetică în mai multe țări, scrie presa elenă.

Vineri, Grecia a stabilit un nou record al exporturilor nete de electricitate, ajungând la 54 GWh în 24 de ore. Energia a provenit atât din surse regenerabile, cât și din centrale pe gaze naturale, care au asigurat flexibilitatea necesară pentru menținerea exporturilor.

Cea mai mare cantitate, 25 GWh, a fost livrată Bulgariei, de unde energia a fost transportată mai departe către piețele din Europa Centrală și de Est. Grecia a mai exportat 12 GWh către Italia, peste 11 GWh către Macedonia de Nord, 5 GWh către Albania și aproximativ 0,5 GWh către Turcia.

Noul record îl depășește pe cel stabilit cu o zi înainte, când exporturile nete au ajuns la 52,3 GWh. Alte niveluri ridicate au fost înregistrate pe 8 ianuarie, cu 52 GWh, pe 25 martie – 49,4 GWh, și pe 7 februarie – 48,7 GWh.

Creșterea exporturilor are loc într-un context dificil pentru sistemele energetice europene. Seceta și valurile de căldură au redus producția hidroenergetică, în timp ce disponibilitatea unor capacități nucleare a scăzut în anumite piețe. În aceste condiții, energia furnizată de Grecia contribuie la echilibrarea pieței regionale și la limitarea presiunilor asupra prețurilor.

Un rol important îl au centralele grecești pe gaze naturale, capabile să compenseze rapid variațiile producției regenerabile. Energia eoliană are, la rândul său, un potențial considerabil: într-o zi favorabilă, turbinele din Grecia pot produce între 50 și 60 GWh, în timp ce în zilele cu vânt slab producția poate scădea sub 10 GWh.

Vineri a fost, de altfel, una dintre cele mai bune zile pentru producția de energie regenerabilă din Grecia. Sursele regenerabile au asigurat 65,5% din mixul energetic intern, echivalentul a aproximativ 145 GWh. La acestea s-au adăugat circa 11 GWh produși de hidrocentrale, în condițiile unui consum intern de aproximativ 163 GWh.

Astfel, Grecia a reușit să își acopere aproape integral necesarul de electricitate din surse curate și, în același timp, să exporte cantități importante către țările din regiune.