Începe prăpădul! Fiscul face verificări la sânge. Ce caută inspectorii și cine sunt cei vizați

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a anunțat lansarea procesului de verificare a obligațiilor fiscale neonorate ale persoanelor fizice cetățeni pentru perioadele fiscale 2019-2022. Această inițiativă vizează identificarea și soluționarea situațiilor în care obligațiile fiscale nu au fost onorate conform legii.

Persoanele fizice vizate în această acțiune vor fi notificate de către Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul scrisorilor de conformare, care vor fi expediate la adresele de domiciliu. SFS îndeamnă persoanele în cauză să fie atente la verificarea cutiilor poștale și, în cazul în care primesc astfel de scrisori, să ia măsurile necesare pentru a se conforma obligațiilor fiscale.

Pentru a primi ghidare în privința acțiunilor ce urmează a fi întreprinse pentru onorarea obligațiilor fiscale, persoanele vizate pot contacta Direcția deservire fiscală corespunzătoare razei de domiciliu, sau pot apela la numărul de telefon indicat în scrisoarea de conformare.

Procesul de verificare vizează următoarele categorii de contribuabili:

Persoanele care au obligații fiscale conform datelor din Sistemul Informațional al SFS.

Persoanele care nu au depus Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale 2019-2022, dar erau obligate să o facă.

În total, 16,936 de persoane fizice vor fi supuse procesului de verificare, având obligații de achitare a impozitului pe venit. Valoarea estimativă totală a impozitului pe venit în aceste cazuri se ridică la 73.3 milioane de lei.

Potrivit Codului Fiscal, persoanele fizice care au obligații privind achitarea impozitului pe venit trebuie să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18). Termenul de prezentare al declarației este 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.