Independență energetică! Moldova dă Transnistriei gazul pe care-l cumpăra cu 742 USD și ia de pe bursă cu 1500 de euro

Livrările de gaze rusești către Europa de Est prin Turk Stream s-au majorat de la 1 decembrie cu 40% sau aproximativ 135 GWh/zi, cantitățile suplimentare ajungând, în urma tranzacțiilor și swap-urilor efectuate, în Republica Moldova și Ucraina, care importă gaze atât prin România, cât și prin Ungaria.

Dacă la finalul lunii trecute, prin punctul de interconectare dintre Bulgaria și Turcia de la Strandzsha, intrau în Europa 325 GWh/zi, începând cu 1 decembrie volumele s-au majorat la 460 GWh/zi, scrie profit.ro.

Drept urmare, și volumul de gaz care a intrat în România, prin punctul de interconectare de la Negru Vodă, a crescut de la aproximativ 50 GWh/zi la aproximativ 150 GWh/zi. Jumătate din cantitatea suplimentară ajunge în Republica Moldova, via Ucraina.

Au existat și două zile, 3 și 4 decembrie, în care România a exportat direct gaze Chișinăului, prin punctul de interconectare de la Ungheni, aproximativ 12,5 GWh/zi. În plus, Ungaria și-a majorat importurile via România de la aproximativ 55 GWh/zi la finalul lunii noiembrie la aproape 70 GWh/zi în primele zile ale acestei luni.

Ucraina nu importă în prezent numai gaze din România, ci și din Ungaria. Dacă luna trecută, în Ungaria ajungeau, pe ruta Bulgaria-Serbia, 110 GWh/zi din gazul rusesc din Turk Stream, începând cu luna decembrie, cantitatea s-a majorat la 170 GWh/zi.

Din acestea, peste 50 GWh/zi sunt exportate în Ucraina. Gazul care ajunge din Ungaria în Ucraina nu este neapărat destinat consumului, ci poate fi și depozitat de companii și traderi în sistemul de înmagazinare ucrainean.

Regiunea pare a fi inundată cu gaz în prezent, în Bulgaria intrând suplimentar și aproximativ 50 GWH/zi din gazoductul TAP. Volumele prin punctul de interconectare de la Komotini (Grecia/Bulgaria) s-au majorat de la 38 GWh la finalul lunii trecute la 88 GWh/zi în primele zile ale lunii decembrie, aceasta fiind indicată de presă ca fiind sursa gazului care ajunge în Republica Moldova.

Grecia, în schimb, și-a majorat, la rândul ei, importurile de gaze via Bulgaria, prin celălalt punct de interconectare, de la Kulata: de la 8 GWh/zi la 42 GWh/zi, acesta fiind foarte probabil tot gaz rusesc.

În plus, gazul intrat în Europa, deși este rusesc, este proprietatea unor companii și traderi internaționali, care au semnate contracte cu Gazprom.

Majorarea livrărilor prin Turk Stream arată însă că principala sursă a gazului suplimentar care tranzitează regiunea rămâne Rusia.

Evoluția fluxurilor fizice dintre Bulgaria și România prin punctul de la Giurgiu-Ruse

Miercuri, în România intrau aproximativ 150 GWh de gaze, din care 110 GWh erau reexportați, 45 GWh în Republica Moldova (via Ucraina) și 65 GWh către Ungaria.

Guvernul Republicii Moldova a decis ca peste 90% din gazul pe care încă îl mai primește direct de la Gazprom să îl aloce Transnistriei, pentru alimentarea centralei de energie electrică Moldgres, care urmează a livra electricitate Moldovei de Vest. Prețul gazului livrat este de 742 USD pentru mia de metri cubi. Prețul spot al gazului a ajuns astăzi la 1500 euro pentru mia de metri cubi.

Potrivit vicepremierului Andrei Spânu, obligația de a achita prețul către gigantul rus va reveni regiunii transnistrene. Partea de vest a Republicii Moldova (inclusiv Chișinăul) va fi alimentată cu gaz cumpărat de pe piața liberă, și importat via România și Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.