Independență energetică! Moldova dă Transnistriei gazul pe care-l cumpăra cu 742 USD și ia de pe bursă cu 1500 de euro

09 Dec. 2022, 16:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Dec. 2022, 16:54 // Actual //  bani.md

Livrările de gaze rusești către Europa de Est prin Turk Stream s-au majorat de la 1 decembrie cu 40% sau aproximativ 135 GWh/zi, cantitățile suplimentare ajungând, în urma tranzacțiilor și swap-urilor efectuate, în Republica Moldova și Ucraina, care importă gaze atât prin România, cât și prin Ungaria.

Dacă la finalul lunii trecute, prin punctul de interconectare dintre Bulgaria și Turcia de la Strandzsha, intrau în Europa 325 GWh/zi, începând cu 1 decembrie volumele s-au majorat la 460 GWh/zi, scrie profit.ro.

Drept urmare, și volumul de gaz care a intrat în România, prin punctul de interconectare de la Negru Vodă, a crescut de la aproximativ 50 GWh/zi la aproximativ 150 GWh/zi. Jumătate din cantitatea suplimentară ajunge în Republica Moldova, via Ucraina.

Au existat și două zile, 3 și 4 decembrie, în care România a exportat direct gaze Chișinăului, prin punctul de interconectare de la Ungheni, aproximativ 12,5 GWh/zi. În plus, Ungaria și-a majorat importurile via România de la aproximativ 55 GWh/zi la finalul lunii noiembrie la aproape 70 GWh/zi în primele zile ale acestei luni.

Ucraina nu importă în prezent numai gaze din România, ci și din Ungaria. Dacă luna trecută, în Ungaria ajungeau, pe ruta Bulgaria-Serbia, 110 GWh/zi din gazul rusesc din Turk Stream, începând cu luna decembrie, cantitatea s-a majorat la 170 GWh/zi.

Din acestea, peste 50 GWh/zi sunt exportate în Ucraina. Gazul care ajunge din Ungaria în Ucraina nu este neapărat destinat consumului, ci poate fi și depozitat de companii și traderi în sistemul de înmagazinare ucrainean.

Regiunea pare a fi inundată cu gaz în prezent, în Bulgaria intrând suplimentar și aproximativ 50 GWH/zi din gazoductul TAP. Volumele prin punctul de interconectare de la Komotini (Grecia/Bulgaria) s-au majorat de la 38 GWh la finalul lunii trecute la 88 GWh/zi în primele zile ale lunii decembrie, aceasta fiind indicată de presă ca fiind sursa gazului care ajunge în Republica Moldova.

Grecia, în schimb, și-a majorat, la rândul ei, importurile de gaze via Bulgaria, prin celălalt punct de interconectare, de la Kulata: de la 8 GWh/zi la 42 GWh/zi, acesta fiind foarte probabil tot gaz rusesc.

În plus, gazul intrat în Europa, deși este rusesc, este proprietatea unor companii și traderi internaționali, care au semnate contracte cu Gazprom.

Majorarea livrărilor prin Turk Stream arată însă că principala sursă a gazului suplimentar care tranzitează regiunea rămâne Rusia.

Evoluția fluxurilor fizice dintre Bulgaria și România prin punctul de la Giurgiu-Ruse

Miercuri, în România intrau aproximativ 150 GWh de gaze, din care 110 GWh erau reexportați, 45 GWh în Republica Moldova (via Ucraina) și 65 GWh către Ungaria.

Guvernul Republicii Moldova a decis ca peste 90% din gazul pe care încă îl mai primește direct de la Gazprom să îl aloce Transnistriei, pentru alimentarea centralei de energie electrică Moldgres, care urmează a livra electricitate Moldovei de Vest. Prețul gazului livrat este de 742 USD pentru mia de metri cubi. Prețul spot al gazului a ajuns astăzi la 1500 euro pentru mia de metri cubi.

Potrivit vicepremierului Andrei Spânu, obligația de a achita prețul către gigantul rus va reveni regiunii transnistrene. Partea de vest a Republicii Moldova (inclusiv Chișinăul) va fi alimentată cu gaz cumpărat de pe piața liberă, și importat via România și Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Mai 2026, 10:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
23 Mai 2026, 10:37 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Companiile din industria criptomonedelor accelerează pregătirile pentru un risc care până recent era considerat o amenințare îndepărtată. Este vorba de apariția computerelor cuantice capabile să spargă sistemele actuale de securitate și să compromită blockchain-uri precum Bitcoin.

Potrivit unei analize publicate de Financial Times, marile companii din domeniu încep să investească în așa-numita criptografie „post-cuantică”, pe fondul estimărilor potrivit cărora primele computere cuantice cu aplicații practice ar putea apărea până în anul 2030.

„Amenințarea a trecut de la teoretică la credibilă”, a declarat Ayo Akinyele, șeful departamentului de inginerie de la RippleX, divizia blockchain a companiei ripple.com.

Riscul este considerat deosebit de mare pentru criptomonede, deoarece fondurile furate din blockchain sunt dificil de recuperat și pot fi transferate anonim. Vulnerabilitatea este legată de structura portofelelor digitale: fiecare utilizator deține o cheie publică și una privată, iar calculatoarele cuantice ar putea, teoretic, să decripteze aceste chei și să ofere atacatorilor acces la fonduri.

Mai multe companii au început deja să pregătească măsuri de protecție. Printre acestea se numără ripple.com, ethereum.org și circle.com, care dezvoltă soluții de securitate și portofele rezistente la atacuri cuantice.
Analiștii estimează însă că transformarea va necesita timp și investiții masive. Gautam Chhugani, analist pentru active digitale la Bernstein, consideră că industria va avea nevoie de trei până la cinci ani și investiții de „câteva miliarde, dacă nu sute de miliarde de dolari” pentru a se adapta.
Îngrijorările au crescut și după ce cercetători ai google.com. au publicat un studiu care sugerează că sistemele criptografice ar putea fi sparte cu mai puține resurse decât se credea anterior.

Cu toate acestea, nu toți specialiștii cred că pericolul este iminent. Unii experți susțin că obstacolele tehnologice sunt încă uriașe și că vulnerabilitățile legate de inteligența artificială reprezintă un risc mai apropiat și mai periculos pentru industrie.

Cea mai mare provocare rămâne însă Bitcoin, considerat cel mai descentralizat blockchain din lume. Liderii din industrie avertizează că protejarea sa va necesita o coordonare fără precedent între dezvoltatori și comunitate, iar până în prezent nu există o soluție comună clară.