Independență energetică! Moldova dă Transnistriei gazul pe care-l cumpăra cu 742 USD și ia de pe bursă cu 1500 de euro

Livrările de gaze rusești către Europa de Est prin Turk Stream s-au majorat de la 1 decembrie cu 40% sau aproximativ 135 GWh/zi, cantitățile suplimentare ajungând, în urma tranzacțiilor și swap-urilor efectuate, în Republica Moldova și Ucraina, care importă gaze atât prin România, cât și prin Ungaria.

Dacă la finalul lunii trecute, prin punctul de interconectare dintre Bulgaria și Turcia de la Strandzsha, intrau în Europa 325 GWh/zi, începând cu 1 decembrie volumele s-au majorat la 460 GWh/zi, scrie profit.ro.

Drept urmare, și volumul de gaz care a intrat în România, prin punctul de interconectare de la Negru Vodă, a crescut de la aproximativ 50 GWh/zi la aproximativ 150 GWh/zi. Jumătate din cantitatea suplimentară ajunge în Republica Moldova, via Ucraina.

Au existat și două zile, 3 și 4 decembrie, în care România a exportat direct gaze Chișinăului, prin punctul de interconectare de la Ungheni, aproximativ 12,5 GWh/zi. În plus, Ungaria și-a majorat importurile via România de la aproximativ 55 GWh/zi la finalul lunii noiembrie la aproape 70 GWh/zi în primele zile ale acestei luni.

Ucraina nu importă în prezent numai gaze din România, ci și din Ungaria. Dacă luna trecută, în Ungaria ajungeau, pe ruta Bulgaria-Serbia, 110 GWh/zi din gazul rusesc din Turk Stream, începând cu luna decembrie, cantitatea s-a majorat la 170 GWh/zi.

Din acestea, peste 50 GWh/zi sunt exportate în Ucraina. Gazul care ajunge din Ungaria în Ucraina nu este neapărat destinat consumului, ci poate fi și depozitat de companii și traderi în sistemul de înmagazinare ucrainean.

Regiunea pare a fi inundată cu gaz în prezent, în Bulgaria intrând suplimentar și aproximativ 50 GWH/zi din gazoductul TAP. Volumele prin punctul de interconectare de la Komotini (Grecia/Bulgaria) s-au majorat de la 38 GWh la finalul lunii trecute la 88 GWh/zi în primele zile ale lunii decembrie, aceasta fiind indicată de presă ca fiind sursa gazului care ajunge în Republica Moldova.

Grecia, în schimb, și-a majorat, la rândul ei, importurile de gaze via Bulgaria, prin celălalt punct de interconectare, de la Kulata: de la 8 GWh/zi la 42 GWh/zi, acesta fiind foarte probabil tot gaz rusesc.

În plus, gazul intrat în Europa, deși este rusesc, este proprietatea unor companii și traderi internaționali, care au semnate contracte cu Gazprom.

Majorarea livrărilor prin Turk Stream arată însă că principala sursă a gazului suplimentar care tranzitează regiunea rămâne Rusia.

Evoluția fluxurilor fizice dintre Bulgaria și România prin punctul de la Giurgiu-Ruse

Miercuri, în România intrau aproximativ 150 GWh de gaze, din care 110 GWh erau reexportați, 45 GWh în Republica Moldova (via Ucraina) și 65 GWh către Ungaria.

Guvernul Republicii Moldova a decis ca peste 90% din gazul pe care încă îl mai primește direct de la Gazprom să îl aloce Transnistriei, pentru alimentarea centralei de energie electrică Moldgres, care urmează a livra electricitate Moldovei de Vest. Prețul gazului livrat este de 742 USD pentru mia de metri cubi. Prețul spot al gazului a ajuns astăzi la 1500 euro pentru mia de metri cubi.

Potrivit vicepremierului Andrei Spânu, obligația de a achita prețul către gigantul rus va reveni regiunii transnistrene. Partea de vest a Republicii Moldova (inclusiv Chișinăul) va fi alimentată cu gaz cumpărat de pe piața liberă, și importat via România și Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modernizarea sistemelor termice din aproape 2 000 de blocuri din Chișinău și Bălți ar urma să fie declarată de utilitate publică de interes național. Este prevederea a două proiecte de lege elaborate de Ministerul Energiei, unul pentru Chișinău și altul pentru Bălți, prin care autoritățile încearcă să deblocheze lucrările și să evite riscul pierderii finanțării externe.

În Chișinău sunt vizate peste 1 700 de blocuri, iar în Bălți – peste 296, unde urmează a fi modernizate instalațiile și rețelele termice din interiorul blocurilor, instalarea punctelor termice individuale și îmbunătățirea sistemelor comune de distribuție.

Problema care a dus la elaborarea celor două proiecte de lege este legată de accesul în blocuri. Unele lucrări trebuie efectuate în spațiile comune sau, în anumite cazuri, în interiorul unor locuințe, iar legislația actuală poate impune acordul coproprietarilor. Pentru un număr atât de mare de imobile, obținerea acestor acorduri poate întârzia lucrările.

Prin urmare, se propune instituirea unei servituți legale speciale, care ar permite companiilor de termoficare să aibă acces la spațiile necesare pentru executarea lucrărilor fără acordul prealabil al coproprietarilor. Măsura ar fi limitată la lucrările prevăzute în proiecte și pe durata executării acestora. Proprietarii vor trebui să fie informați înainte de începerea lucrărilor, iar eventualele prejudicii provocate în timpul intervențiilor urmează să fie compensate integral. Servitutea ar înceta automat după recepția finală a lucrărilor.

În nota informativă pentru Bălți, autoritățile avertizează că blocajul afectează peste 296 de blocuri și creează un risc real de pierdere a finanțării externe. Fără o intervenție legislativă, documentul spune că proiectul nu poate fi implementat, iar lucrările de modernizare nu pot fi realizate.

Și în cazul Chișinăului există riscul ca finanțarea să fie afectată. Nota informativă arată că mecanismele juridice actuale nu permit realizarea investiției în condițiile și termenele asumate prin acordurile externe. Nerespectarea acestor obligații poate duce la suspendarea sau pierderea finanțării.

Investițiile sunt estimate la aproximativ 344 de milioane de euro. Proiectul din Chișinău este de circa 326 de milioane de euro, iar la Bălți investiția se ridică la aproximativ 17,8 milioane de euro.

#sisteme termice #utilitate publică #ministerul energiei