Indexarea pensiilor golește bugetul statului! BNM: Autoritățile vor umbla la legislație?

Pensiile urmează să fie indexate cu 30% în aprilie 2023 urmare a inflației de 30% în anul 2022, respectiv acest lucru va pune o presiune foarte mare pe bugetul țării, contată Banca Națională a Moldovei.

„Conform art. 13 din Legea privind sistemul public de pensii, indexare are loc pe 1 aprilie și coeficientul de indexare constituie rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimata prin creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv față de aceea și luna a anului premergător. Conform prognozei recente, inflația la sfârșitul anului 2022 va înregistra valoarea de cca 30,0 la suta anual, astfel indexarea pensiilor în aprilie 2023 în baza legislației existente va constitui o sarcina dificilă de realizat pentru bugetul public național”, susține BNM.

Banca centrală susține că există probabilitatea că până la finele trimestrului Ia 2023 mecanismul de indexare a pensiilor va fi modificat prin revenirea la indexarea de doua ori pe an.

Ultimele date arată că la 1 ianuarie 2021 la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) se aflau 686.251 de pensionari, cu aproape 10 mii mai puțin decât cu an mai devreme când se atesta un număr de 696.011 beneficiari de pensii.

#indexare #inflație #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.