Moldova, în pragul catastrofei energetice! Costuri gigantice pentru curentul din România și risc de întreruperi

21 Nov. 2022, 09:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
21 Nov. 2022, 09:44 // Actual //  Lupu Eduard

Republica Moldova se confruntă cu poate cea mai gravă criză energetică din istoria țării, cu rate ridicate de incertitudine, atât cu privire la asigurarea cu resurse energetice, cât și cu privire la valoarea facturii pe care o vom achita în final, pentru a ieși din această iarnă.

Astfel doar factura pentru energia electrică ar putea ajunge la circa jumătate de miliard de euro, în perioada noiembrie 2022-aprilie 2023, au estimat economiștii de la German Economic Team (GET), scrie Mold-street.

Cel mai prost scenariu

Aceștia, au realizat o analiză a situației în care a ajuns Republica Moldova, după ce de la 1 noiembrie 2022, Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Cuciurgan (Moldgres), a sistat livrările de energie și acum cumpărăm peste 70% din necesarul de curent electric din România.

Economiștii germani au modelat patru scenarii de bază de evoluție a situației în domeniul energetic pentru a prognoza costurile pentru energie electrică în perioada de șase luni dintre noiembrie 2022 și aprilie 2023.

Astfel cel mai prost și mai periculos pentru securitatea energetică a țării este scenariul 1 – fără energie electrică de la Moldgres, adică nu se încheie niciun acord de achiziție a curentului.

Potrivit acestui scenariu Moldgres funcționează doar cu un bloc pentru a satisface doar cererea pe malul stâng al Nistrului. În același timp centralele termoelectrice din Chișinău și Bălți funcționează aproape de nivelul anului trecut.

În acest scenariu, livrările de energie electrică ne vor costa peste 484 milioane euro în perioada între noiembrie 2022 și aprilie 2023, o creștere de 260% față de anul trecut. Este vorba de circa 3% din PIB, și acestea sunt doar costurile directe.

Dar ar putea fi și costuri suplimentare, cum ar fi reducerea producției industriale sau creșterea prețurilor pentru alte sectoare consumatoare de energie (căldură, transport etc.), care sunt estimate la alte circa 350 milioane euro, sau 2,1% din PIB.

Cu absența completă a furnizării Moldgres către malul drept al Republicii Moldova, cea mai mare parte a cererii de energie electrică (53%) este satisfăcută prin importurile de energie pe piața spot, care reprezintă aproape 74% din toate costurile cumulate de-a lungul perioadei de timp. Având în vedere costurile ridicate asociate acestor importuri, riscul de reducere a cererii, dar și a unor întreruperi de curent cresc semnificativ, consideră experții germani

Scenariul 2 – se încheie un contract și Moldgres reia furnizarea de energie electrică, deși la capacitatea limitată, doar până la o treime din necesar, contribuind la reducerea ponderii energiei electrice procurate de pe piața liberă.

Costurile directe sunt estimate la circa 321 milioane euro (circa 2% din PIB), iar cele adiționale la 185,5 milioane euro.

Scenariul 3: Capacitate suplimentară subvenționată de România
În cadrul acestui scenariu, întreaga capacitate contractată de 180 MW este asigurată din România la prețuri mai avantajoase.

Această capacitate suplimentară reduce costurile totale de energie electrică cu peste 22% față de scenariul anterior, deoarece importurile de pe piața spot sunt reduse și mai mult. Costul total pe șase luni pentru acest scenariu se ridică la 249,7 milioane euro sau o creștere de 85% față de anul trecut. Costurile adiționale sunt estimate la 114,4 milioane euro

Scenariul 4: Cel mai bun 
În cel mai bun scenariu, pe lângă toate măsurile implementate anterior, administrația și populația din regiunea transnistreană urmează modelul de economisire al malului drept al Republicii Moldova (adică o scădere cu 50% a consumului industrial și 10% a consumului rezidențial).

Acest lucru va permite livrarea volumelor de energie electrică economisite către malul drept al Moldovei, energia electrică produsă de Moldgres reprezentând acum 53% din consumul de curent electric de pe malul drept, permițând limitarea importurilor costisitoare pe piața deschisă la doar 1,1% din necesități. Costurile directe sunt estimate la 203 milioane euro, iar cele adiționale la circa 68 milioane euro.

O eventuală oprire prelungită și completă a Moldgres ar duce la o catastrofă

Analiza denotă că Moldova se confruntă cu o povară financiară mare, ca urmare a agravării crizei electrice a țării. În consecință economiștii de la German Economic Team au făcut unele recomandări, principala fiind menținerea funcționării Moldgres, care este esențială pentru a depăși următoarele șase luni.

Aceasta ar putea necesita trimiterea unor volume mai mari de gaze naturale, păcură și/sau cărbune pentru funcționarea Moldgres. O eventuală oprire prelungită și completă a Moldgres ar duce la o catastrofă economică și umanitară și ar trebui evitată cu orice preț, afirmă experții germani.

Totodată aceasta va permite reducerea riscului unor pene de curent pe scară largă. Potrivit lor cooperarea dintre malul drept și malul stâng al Republicii Moldova în ceea ce privește achiziționarea și logistica aprovizionării cu combustibil este insistent recomandată.

Reducerea consumului de energie electrică este fundamentală

Experții susțin că reducerea consumului de energie electrică este fundamentală pentru diminuarea costurilor și menținerea securității aprovizionării în această iarnă. În special industria necritică consumatoare de energie (ale cărei produse pot fi înlocuite cu importuri) ar trebui să fie stimulată să reducă temporar consumul de energie. Reducerea necesară este cu cel puțin 50% a cererii industriale și cu 10% a cererii rezidențiale

Experții germani spun că împărțirea poverii reducerii consumului de energie între malul stâng și cel drept Moldova este vitală pentru diminuarea costurilor generale. Așa că discuțiile cu reprezentanții din Transnistria trebuie să includă și subiectul reducerii cererii de energie electrică în ambele părți ale țării.

O altă recomandare este asigurarea unei capacități suplimentare de import din România la prețuri subvenționate, care ar reduce dramatic povara costului energiei electrice, în special începând cu luna ianuarie 2023. De altfel România a demonstrat un sprijin considerabil pentru Republica Moldova pe parcursul crizei energetice a Moldovei.

De asemenea ar fi necesară și o utilizarea mai sporită a CET-urilor din Chișinău și Bălți dincolo de nevoile de producere a căldurii. Aceasta poate contribui în principal la scăderea poverii importurilor și a deficitului de energie electrică.

Realitatea Live

05 Feb. 2023, 19:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
05 Feb. 2023, 19:42 // Actual //  Lupu Eduard

La 347 de zile de când Rusia a invadat Ucraina, situația de pe front este din ce în ce mai grea pentru trupele Kievului, care încearcă să reziste în Bahmut, orașul pentru care Moscova aruncă totul în luptă. Între timp, sabotorii susțin că lovesc Kremlinul chiar cu ajutorul poporului rus, deși oficial ei nu există.

Batalionului Bratstvo, un grup de voluntari ai forțelor speciale ucrainene, au dus lupta dincolo de linia frontului din Ucraina adânc în inima Rusiei, scrie The Guardian, care a stat de vorbă cu Taras (23 de ani), Vladislav (21 de ani) și comandatul lor, Olexii (39 de ani) la Kiev, la revenirea dintr-o misiune pe care guvernul ucrainean ar nega-o.

Membrii batalionului Frăția, așa cum s-ar traduce în limba română, ar fi implicați în răpirea unor înalți oficiali ai Kremlinului, distrugerea infrastructurii militare cheie și doborârea unor avioane inamice pe teritoriul rusesc.

Voluntarii din Bratstvo au un statut aparte, fiind tehnic independenți de armata ucraineană, dar acționează cot la cot cu forțele oficiale.

Comandatul Olexii spune că batalionul recrutează în principal civili sau îi culege pe cei care se remarcă din alte batalioane de voluntari. El spune că înțelege de ce misiunile lor trebuie să fie separate de cele oficiale ale armatei și serviciile secrete ucrainene.

De ce nu vorbește Kievul despre oamenii invizibili

Totul se reduce la nervozitatea Occidentului la gândul că Ucraina are capacitatea de a lovi în adâncul Rusiei, așa cum a fost evidențiat de dezbaterea îndelungată cu privire la furnizarea de tancuri Leopard 2 de către Germania și de refuzul SUA și al altora de a furniza avioane de luptă F16.

O mare parte din această anxietate din Occident este probabil legată de amenințarea Kremlinului de a folosi arme nucleare dacă „însăși existența statului este pusă în pericol”.
Cu toate acestea, voluntarii Bratstvo nu se lasă descurajați și insistă ca Putin să se simtă în bătaia puștii pe propriul teritoriu.

„Este foarte ușor pentru noi să trecem granița rusă”, spune zâmbind Vladislav, cel mai tânăr dintre cei trei.

Taras povestește că s-a întors în urmă cu două săptămâni de la ceea ce el a descris ca fiind o operațiune simplă.

„Grupul nostru trebuia să aducă o anumită cantitate de explozibili pe teritoriul Rusiei și să îi lase într-un anumit loc”, spune el. „Nu știu pentru ce și cui era destinat acest explozibil. Dar știu cu siguranță că unii oameni din Rusia sunt gata să-i ajute pe ucraineni”.

Dar în urmă cu șase săptămâni, ar fi finalizat cea mai reușită misiune de până acum.

Ținta, un elicopter cu oficiali ruși

„Am avut sarcina de a distruge un elicopter rusesc care transporta oficiali de rang înalt ai Ministerului rus de Interne”, spune Taras.
„La prima încercare, vremea nefavorabilă a împiedicat vizorul laser să țintească cu precizie ținta. În plus, am avut probleme interne în cadrul grupului, discuții în contradictoriu, așa că am intrat pe teritoriul rusesc, dar ne-am întors, am ținut cont de greșelile noastre… și peste o săptămână am făcut o a doua încercare”.

Grupul operativ format din cinci oameni a pornit la 7 dimineața, străbătând cu ușurință pădurile și câmpurile, pentru a trece în Rusia.
„Apoi am petrecut noaptea în locația respectivă, iar la ora 9 dimineața am auzit un elicopter. Aveam cu mine o mică dronă de recunoaștere și am avut confirmarea că era același elicopter”.

„Am tras cu un sistem portabil de rachete antiaeriene asupra elicopterului de la o distanță de 4 km. Din nefericire, nu am văzut lovitura, deoarece eram atât de departe, dar am auzit explozia. Apoi am fugit rapid de pe pozițiile noastre”, a povestit Taras.

Indiferent dacă oficialii Kremlinului din elicopter au fost uciși sau nu, pentru Taras a fost o misiune de succes, deoarece batalionul și-a atins scopul: războiul era acasă la Putin.
„Am arătat că putem intra pe teritoriul Rusiei și le-am arătat rușilor că ucrainenii pot acționa”, spune tânărul de 23 de ani.

Membrii batalionului au explicat că este foarte demoralizant pentru ruși să știe că sabotori ucraineni pot trage în comandanți lor, iar misiunile lor îi forțează să mobilizeze trupe pentru a-i găsi.

Cum trec sabotorii ucraineni granița

Ultima operațiune din Rusia la care a participat mezinul echipei,Vladislav, a avut loc în urmă cu o lună, în apropiere de orașul rus Belgorod, unde mai multe depozite de muniție au explodat recent.

Micile grupuri operative, adesea formate doar din patru sau cinci oameni, află care sunt rutele sigure către Rusia, analizând urmele lăsate de animale sau cu ajutorul sfaturile celor care făceau contrabandă înainte de război.

Vladislav și camarazii săi de luptă au primit sarcina de a „captura sau ucide unul dintre ofițerii de rang înalt ai FSB”, serviciile de securitate rusești.

„Acesta lucra aproape de granița cu Ucraina, dar pe teritoriul Rusiei”, spune Vladislav. „Aveam traseul mașinii acestui ofițer rus și am decis să pregătim o ambuscadă”.

Dar ofițiterul FSB nu a mai apărut și au fost nevoiți să se întoarcă în Ucraina, însă în timp ce încercau să părăsească teritoriul rusesc au fost suprinși de forțele trimise de Putin la graniță.

Au reușit să ucidă trei polițiști de frontieră ruși și să îl rănească ușor pe altul, pe care l-au luat prizonier în Ucraina, în timp ce un membru al grupului de sabotori a fost împușcat în braț.

Prima zi de Crăciun însângerată

Dar nu întotdeauna totul merge conform planului. În ziua de Crăciun, patru dintre colegii lor, cu vârste cuprinse între 19 și 39 de ani, au fost uciși la 12,5 km în regiunea rusă Briansk, la nord-est de Ucraina.

Olexii a aflat vestea tragică despre „cei mai buni luptători” ai batalionului Frăția în momentul în care a văzut fotografiile camarazilor morți, care zăceau în zăpadă, pe canalele rusești Telegram pe 26 decembrie.
Agenția de presă RIA Novosti, controlată de Kremlin, a relatat că bărbații aveau asupra lor „pistoale mitralieră SIG Sauer, dispozitive de comunicare și navigație și patru bombe cu o capacitate totală de aproximativ 40 kg”.
Potrivit FSB, aceștia erau hotărâți să comită „acte de sabotaj și terorism”.

Modul în care au murit rămâne neclar, iar trupurile lor nu au fost recuperate.

„Nu cunoaștem detaliile, dar presupunem că au intrat din greșeală în linia a doua de apărare a Rusiei. Iar în fața lor, rușii au pus mine în pământ”, a povestit Olexii
Din cauza statutului lor neoficial, poveștile lor nu au putut fi verificate în mod independent, dar sunt convingătoare și credibile, menționează The Guardian.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău