Indexarea pensiilor, promisă în mod repetat, ia o întorsătură neașteptată

Deși am avut o inflație de peste 30% în anul 2022, premierul Natalia Gavrilița a lăsat să se înțeleagă că bani în buget nu sunt suficienți pentru o indexare cu 30%. „Trebuie să reieșim din posibilitățile bugetului”

„Noi putem vorbi despre inflația medie cumulativă. Anul trecut am schimbat legislația pentru că bugetul ne-a permis să indexăm pensiile la inflația cumulativă dar până la asta a fost inflația medie. Noi am ales cel mai bun indice care se potrivește contextului în anul curent. Or, Guvernul trebuie să facă o balanță ca să vedem care este posibilitatea bugetului. De exemplu, noi am avut o politică foarte bună pentru indexarea pensiilor în anul 2021 și 2022. Noi putem majora până la 15 în anul 2023. Dar pe de altă parte trebuie să păstrăm atractivitatea locurilor de muncă, să susținem familiile tinere și să majorăm salariile în sectorul bugetar. Noi trebuie să ne gândim la toate părțile sociale și să menținem încrederea populației în viitorul Republicii Moldova”, a explicat premierul Gavrilița indexarea pensiilor în anul 2023.

În anul 2023 indexarea pensiilor se va face cu 14,1%.

„Conform art. 13 din Legea privind sistemul public de pensii, indexare are loc pe 1 aprilie și coeficientul de indexare constituie rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimata prin creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv față de aceea și luna a anului premergător. Conform prognozei recente, inflația la sfârșitul anului 2022 a înregistrat valoarea de cca 30% anual, astfel indexarea pensiilor în aprilie 2023 în baza legislației existente va constitui o sarcina dificilă de realizat pentru bugetul public național”, susținea BNM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#indexare #inflație #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.