Soția șefului de la INI, Ludmila Catlabuga, ministră a Agriculturii: Cum s-a „îmbogățit” și ce avere deține

19 Nov. 2024, 11:55
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Nov. 2024, 11:55 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Ludmila Catlabuga, noua ministră a Agriculturii, care a preluat portofoliul de la Vladimir Bolea. Deși nu a depus încă o declarație de venit oficială pentru funcția de ministru, din informațiile disponibile, se cunoaște că Ludmila Catlabuga deține o fermă de vaci în satul Visoca din orașul Soroca și a înregistrat venituri semnificative în ultimii ani.

În calitate de proprietară a fermei, Ludmila a obținut un salariu lunar de aproximativ 13.163 de lei și dividende de aproape 854.000 de lei. În plus, în cadrul programului EMPACT, aceasta a beneficiat de 56.000 de lei, iar de la CNAS a încasat o indemnizație de 12.284 de lei. De asemenea, Ludmila Catlabuga a obținut și venituri din locațiunea unui mijloc de transport, în valoare de 48.000 de lei.

În ceea ce privește bunurile personale, Familia Catlabuga are în proprietate un autoturism Land Rover din 2016, evaluat la 400.000 de lei, și un camion WV-Caddy, procurat în 2015, cu valoare de 30.000 de lei. De asemenea, familia mai deține un Peugeot 206 din 2007, cu valoare declarată de 48.000 de lei.

În plus, Ludmila Catlabuga deține 8 conturi bancare, cu o sumă totală de 6.400 de lei. Soțul său, Arcadie Catlabuga, a contractat, în 2021, un credit de 2,47 milioane de lei, scadent în 2047.

Ludmila Catlabuga și-a început cariera ca contabilă și a activat în diverse domenii, inclusiv producție, comerț și prestări servicii. În 2017, a fost una dintre fondatoarele Asociației Fermierilor Producători, care, sub conducerea sa, a crescut semnificativ, având acum 130 de membri. Tot în 2017, aceasta a înființat și compania de consultanță Sateman SRL, în care deține 33% din acțiuni.

Soțul său, Arcadie Catlabuga, care ocupă funcția de șef al Inspectoratului Național de Investigații (INI), a avut un salariu anual de 24.000 de lei în 2023, plus o pensie de la CNAS în valoare de 107.000 de lei. Familia Catlabuga mai deține o casă de 127,6 metri pătrați, achiziționată în 2021, cu o valoare de piață de aproximativ 3 milioane de lei. Șeful INI are în proprietate și două terenuri, unul intravilan cu o valoare de 97,7 mii de lei și altul extravilan cu o valore de 63,8 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 13:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 13:15 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan respinge ideea că agenții imobiliari ar fi responsabili pentru scumpirea apartamentelor din Chișinău. Șeful Guvernului susține că intermediarii nu dispun de resursele necesare pentru a cumpăra zeci de locuințe și a limita artificial oferta, însă admite că trebuie verificat comportamentul companiilor de construcții.

„Un agent imobiliar este un intermediar. El vede un vânzător, vede un cumpărător și primește un comision. Ideea că agenții imobiliari cumpără zeci de apartamente, fiecare costând sute de mii de dolari, și plasează milioane de lei doar pentru a limita oferta este un mit”, a declarat Tofan în cadrul Forumului Diasporei, unde premierul a fost întrebat despre explozia prețurilor pe piața imobiliară din Capitală.

Premierul a afirmat că o asemenea strategie nu ar fi viabilă din punct de vedere economic. În schimb, acesta a admis că unele companii de construcții ar putea amâna scoaterea apartamentelor la vânzare dacă prețurile de pe piață nu corespund așteptărilor lor.

„Poate să fie vorba despre companiile de construcții care rețin oferta pentru că li se pare că prețul nu este suficient de mare. Dar, cu siguranță, problema nu este în agenții imobiliari”, a punctat șeful Executivului.

Tofan a precizat că autoritățile trebuie să intervină dacă sunt identificate abuzuri sau posibile înțelegeri de cartel. Totuși, premierul a avertizat că nu trebuie trase concluzii înainte de realizarea unei analize bazate pe date.

„Acolo unde sunt abuzuri, trebuie să intervenim. Dacă avem indicii de cartel, trebuie să intervenim. Dar ezit să sar la concluzii până când avem diagnoza bine pusă la punct”, a spus Tofan.

Premierul s-a arătat rezervat și față de eventuala taxare suplimentară a apartamentelor care nu sunt date în chirie. Potrivit acestuia, o asemenea măsură i-ar putea afecta inclusiv pe moldovenii din diasporă care și-au cumpărat cu greu o locuință, dar nu dispun încă de bani pentru reparație.

Tofan a susținut că amenajarea completă a unui apartament în Chișinău poate ajunge la aproximativ 1.000 de euro pentru un metru pătrat, dacă sunt incluse mobilierul, instalațiile electrice și lucrările sanitare.

„Unii au cumpărat un apartament cu banii adunați cu greu în Italia sau Portugalia, dar încă nu au bani pentru reparație. Iar noi vrem deja să-i taxăm pentru că nu îl dau în chirie. Trebuie să fim foarte atenți să nu speriem diaspora și oamenii care și-au strâns cu greu bani pentru o locuință”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a promis că eventualele intervenții pe piața imobiliară vor fi analizate în baza cifrelor, dar a avertizat că măsurile luate în grabă ar putea produce efecte mai grave decât problema pe care încearcă să o rezolve.

Pentru a ilustra riscurile intervențiilor economice, Tofan a invocat situația industriei uleiului. Potrivit premierului, Republica Moldova a trecut de la statutul de exportator important la cel de importator de ulei de floarea-soarelui, după ce măsurile aplicate pentru protejarea unei părți a pieței ar fi afectat industria de procesare.

„Dacă încerci uneori să repari ceva, poți face mult mai mult rău. În economie, lucrurile sunt foarte interconectate”, a conchis Vasile Tofan.

Locuințele din Republica Moldova continuă să se scumpească, deși creditarea ipotecară a încetinit. Potrivit celui mai recent Raport de evaluare a stabilității financiare al Băncii Naționale a Moldovei, prețurile de ofertă ale imobilelor rezidențiale au crescut în primul trimestru din 2026 cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 2,8% comparativ cu trimestrul precedent.

Indicele prețurilor bunurilor imobile rezidențiale, calculat de BNM în baza prețurilor de ofertă, a ajuns la 233%, confirmând menținerea tendinței ascendente pe piață.

Scumpirile au continuat în pofida reducerii cererii finanțate de bănci. Volumul creditelor ipotecare noi a coborât la 2,4 miliarde de lei, cu 15,8% mai puțin decât în primul trimestru din 2025 și cu 12,8% sub nivelul din ultimele trei luni ale anului trecut.

Datele sugerează că avansul prețurilor nu mai poate fi explicat exclusiv prin creditarea ipotecară. Evoluția poate fi influențată și de oferta limitată, achizițiile realizate din economii proprii, inclusiv de către diasporă, costurile de construcție și comportamentul dezvoltatorilor. BNM nu atribuie însă creșterea unui singur factor.