Cine este femeia care are o avere netă de două ori mai mare decât produsul intern brut al Republicii Moldova

18 Nov. 2024, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2024, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deşi, la prima vedere, Klatten pare să deţină toate caracteristicile unui tipic moştenitor care nu a făcut nimic decât să îşi primească pe tavă poziţia în societate, povestea ei este marcată de consolidarea uneia dintre cele mai mari companii care au fost tranzacţionate vreodată pe Bursa de la Frankfurt.

Susanne Hanna Ursula Klatten, născută Susanne Quandt pe 28 aprilie 1962, este o figură proeminentă în domeniul financiar global, fiind cea mai bogată femeie din Germania şi o forţă majoră în mediul de business din Europa. La finele lunii trecute, averea ei era estimată la 25 mld. dolari (de aproape două ori mai mare față de PIB-ul Republicii Moldova, care se cifrează la 16,5 miliarde USD n.a), asigurându-i statutul de cea mai bogată femeie din Germania şi poziţia 78 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, conform Bloomberg Billionaires Index.

Născută în Bad Homburg, în ceea ce era atunci Germania de Vest, Klatten şi-a construit o carieră ce avea să re-flecte din plin aptitudinile antreprenoriale ale familiei sale. Cu o diplomă în finanţe, şi-a început cariera la agenţia de publicitate Young & Rubicam în Frankfurt, unde a lucrat între 1981 şi 1983. Şi-a aprofundat cunoştinţele com-pletând studii de marketing şi management la Universitatea din Buckingham şi a obţinut un MBA de la Şcoala de Afaceri IMD din Lausanne, în Elveţia, cu specializare în publicitate.

Consolidându-şi fundaţia profesională, Klatten a dobândit experienţă valoroasă la Dresdner Bank din Londra şi, ul-terior, s-a alăturat biroului McKinsey din München, precum şi băncii Bankhaus Reuschel & Co.

Klatten, care a lucrat ocazional sub numele de Susanne Kant, a moştenit o participaţie de 50,1% în gigantul farma-ceutic şi chimic Altana după decesul tatălui său. În calitate de membră a consiliului de supraveghere al Altana, ea a jucat un rol esenţial în transformarea companiei într-un nume de top în Germania, inclusă la un moment dat în structura indicelui bursier DAX.

În 2006, Altana şi-a vândut divizia farmaceutică către Nycomed pentru 4,5 mld. euro, sumă distribuită acţionarilor sub formă de dividende. Klatten a păstrat controlul asupra Altana, concentrându-se asupra chimiei de specialitate, iar până în 2009, a achiziţionat aproape toate acţiunile rămase, devenind astfel acţionar majoritar. Atât Altana, cât şi SKion, o altă companie controlată de ea, deţin un pachet de 46% în Landa Digital Printing, o firmă israeliană spe-cializată în imprimare digitală şi nanotehnologie. Prin SKion, Klatten a delistat Altana de la bursă în 2010 printr-o operaţiune de squeeze-out.

Moştenirea tatălui ei a inclus şi o participaţie substanţială în BMW, iniţial de 12,5%, care a crescut la 19,2% după decesul mamei sale în 2015. Din 1997, Klatten şi fratele său, Stefan Quandt, ocupă locuri în consiliul de suprave-ghere al BMW. În plus, investiţia strategică a lui Klatten în SGL Carbon, un important producător de grafit, îi oferă posibilitatea de a-şi creşte participaţia de la 8% la aproape un sfert, în acord cu abordarea sa consecventă de a dezvolta şi consolida active industriale în Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Dec. 2024, 14:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Dec. 2024, 14:59 // Actual //  Ursu Victor

Camera Reprezentanților din Statele Unite a aprobat bugetul apărării (NDAA) pentru anul 2025, însă fără includerea programului de tip Lend-Lease pentru Ucraina. Această prevedere, inițial prezentă în proiectul de lege, a fost eliminată, potrivit ambasadoarei Ucrainei în SUA, Oksana Markarova. Ambasadoarea a declarat că diplomații ucraineni continuă să facă eforturi pentru menținerea acestui mecanism, inclus în alt proiect de lege, denumit Stand with Ukraine Act, susținut de ambele partide și camere legislative.

De asemenea, Markarova a menționat că bugetul adoptat nu prevede finanțare pentru Ukraine Security Assistance Initiative (USAI), întrucât suma de 300 de milioane de dolari a fost alocată în avans în bugetul anterior. Per total, NDAA pentru 2025 a fost aprobat de 281 de congresmeni, în timp ce 140 au votat împotrivă (16 republicani și 124 democrați). Documentul urmează să fie analizat săptămâna viitoare de Senat.

Programul de tip Lend-Lease pentru Ucraina a fost semnat de președintele Joe Biden pe 9 mai 2022, cu scopul de a simplifica procedurile pentru livrarea de arme către Kiev. Acest mecanism a fost utilizat anterior doar în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru sprijinirea Marii Britanii și a Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste, fără plată anticipată și cu termene extinse de rambursare.

De la începutul invaziei ruse, Ucraina a primit ajutor militar american în valoare de 61,4 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Pentagonului din 2 decembrie. Ulterior, SUA au anunțat un nou pachet de sprijin militar în valoare de aproape 1 miliard de dolari, ce include muniții pentru HIMARS, drone, echipamente și componente pentru reparații și modernizarea tehnicii de luptă. În plus, pe 10 decembrie, SUA au oferit un împrumut de 20 de miliarde de dolari Ucrainei, finanțat prin activele rusești înghețate.

Totodată, Ucraina își propune să obțină de la partenerii occidentali suma de 126 de miliarde de dolari pentru continuarea războiului în 2025, o valoare semnificativ mai mare față de angajamentele asumate la summitul NATO din Washington, unde s-a stabilit un minim de 43,3 miliarde de dolari.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat anterior că sprijinul occidental nu acoperă nevoile complete ale armatei ucrainene. De cealaltă parte, președintele ales al SUA, Donald Trump, a indicat intenția de a reduce sprijinul oferit Kievului, transferând această responsabilitate către statele Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală