India, între ciocan și nicovală! SUA impun reguli stricte privind importurile de petrol rusesc

India trebuie să descarce țițeiul de pe tancurile petroliere rusești sancționate de SUA până la 27 februarie și să finalizeze toate tranzacțiile financiare legate de acestea până la 12 martie. Aceste termene au fost stabilite de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei al SUA, conform declarațiilor ministrului indian al petrolului, Pankaj Jain, transmise de Reuters. Oficialul a subliniat că India va continua să cumpere petrol rusesc, însă numai la un preț sub plafonul de 60 de dolari pe baril impus de Occident și cu condiția ca în tranzacții și transport să nu fie implicate companii sau nave sancționate.

La 10 ianuarie, SUA au introdus cele mai drastice sancțiuni împotriva sectorului petrolier din Rusia. Acestea au vizat peste 180 de tancuri petroliere ale așa-numitei „flote fantomă,” companii precum Gazprom Neft și Surgutneftegaz, mari asigurători precum Alfa-Strahovanie și Ingosstrah, precum și șase directori de top din sectorul petrolier și al gazelor. Potrivit Rystad Energy, aceste sancțiuni ar putea reduce importurile Indiei cu până la 500.000 de barili de țiței pe zi.

După izbucnirea războiului din Ucraina, India a devenit cel mai mare cumpărător de petrol rusesc, beneficiind de discounturi semnificative. În 2024, Rusia a exportat în India aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi, reprezentând aproape jumătate din livrările maritime ale Moscovei. Sancțiunile au fost anunțate exact când rafinăriile indiene își planificau achizițiile pentru luna martie, forțându-le să caute rapid furnizori alternativi.

Conform Reuters, rafinăriile din India au încheiat deja contracte de achiziție cu furnizori din Oman și Emiratele Arabe Unite, și au început negocieri cu Arabia Saudită și țări din Africa de Vest. De asemenea, cel mai mare procesator de petrol din India, Indian Oil Corporation, a anunțat că potențialii noi furnizori includ state membre OPEC, SUA, Guyana și Brazilia.

#sanctiuni #petrol #India #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Austria, o țară cu statut de neutralitate în Europa, a adoptat o măsură majoră pentru a combate dependența de gazele naturale din Rusia, lansând un proiect ambițios în valoare de 20 de miliarde de euro. Capitala Viena a anunțat un plan amplu de modernizare a rețelei de termoficare, bazat pe pompe de căldură și surse alternative de energie, pentru a elimina complet utilizarea gazului rusesc.

Viena, care timp de peste 50 de ani a fost dependentă de gazul rusesc transportat prin conductele ucrainene, a renunțat la această sursă în septembrie 2023, ca răspuns la agresiunea Rusiei în Ucraina. Decizia a fost accelerată după ce Ucraina a refuzat prelungirea acordului de tranzit pentru gazele rusești către Europa Centrală.

Pentru a face față crizei energetice și creșterii prețurilor la combustibili, autoritățile vieneze au inițiat un plan ambițios de eficiență energetică, menit să asigure căldură durabilă celor două milioane de locuitori ai orașului.

Proiectul include utilizarea energiei geotermale și a pompelor de căldură de mare capacitate pentru a încălzi locuințele. Cu o rețea de termoficare de peste 1.300 de kilometri, una dintre cele mai mari din Europa, Viena intenționează să integreze noi surse de energie, reducând astfel emisiile și costurile pe termen lung.

Totuși, implementarea planului se confruntă cu obstacole economice, având în vedere că prețurile pentru termoficare rămân legate de cele ale gazelor naturale. Autoritățile subliniază necesitatea unor contracte pe termen lung pentru a asigura viabilitatea financiară a proiectului.

Această inițiativă subliniază determinarea Austriei de a reduce influența Kremlinului asupra sectorului energetic european. Ministrul Energiei, Leonore Gewessler, a declarat că tranziția energetică este realizabilă: „Am demonstrat că putem reduce rapid consumul de gaz. Soluțiile există, trebuie doar să le punem în practică.”

Proiectul Austriei marchează un pas important în eforturile Europei de a diminua dependența de resursele energetice ale Rusiei și de a asigura o tranziție către surse de energie mai curate și sustenabile.