Industria combustibililor nucleari a Rusiei rămâne vizibil neatinsă de sancţiunile europene

15 Oct. 2022, 13:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Oct. 2022, 13:45 // Actual //  bani.md

Industria combustibililor nucleari a Rusiei rămâne vizibil neatinsă de sancţiunile europene la mai bine de şapte luni de la începutul războiului de la Kremlin din Ucraina, spre consternarea oficialilor de la Kiev şi a militanţilor pentru mediu, relatează CNBC.

În pofida a opt runde de sancţiuni, a măsurilor direcţionate împotriva exporturilor de energie şi a solicitărilor din partea Ucrainei de a impune un embargo complet asupra comerţului nuclear, transporturile de combustibil nuclear din Rusia către statele membre ale UE continuă.
Ariadna Rodrigo, managerul UE pentru finanţe durabile la grupul de mediu Greenpeace, a declarat prin telefon pentru CNBC că este ”o nebunie absolută” ca blocul să continue să finanţeze Kremlinul ignorând comerţul cu combustibil nuclear al Rusiei.
”Dacă guvernele UE sunt serioase să oprească războiul, trebuie să taie cordonul ombilical al industriei nucleare europene până la Kremlin şi să se concentreze în schimb pe accelerarea economiilor de energie şi a surselor regenerabile”, a spus Rodrigo.

La prezentarea ultimului pachet de sancţiuni, Comisia Europeană nu a propus să vizeze comerţul cu combustibil nuclear rusesc.

Braţul executiv al UE a vizat anterior petrolul, gazul şi cărbunele ruseşti ca parte a unei strategii mai ample de creştere a presiunii economice asupra Kremlinului.
Ungaria şi Bulgaria s-au opus cel mai mult săptămâna trecută la sancţiunile împotriva uraniului rusesc şi a altor tehnologii nucleare, potrivit Rodrigo.

Comisia a condamnat în repetate rânduri războiul Rusiei în Ucraina, acuzându-l pe preşedintele Vladimir Putin că foloseşte energia ca armă pentru a creşte preţurile mărfurilor şi a semăna incertitudine în blocul celor 27 de ţări.

Moscova neagă acest lucru. Puţinele interdicţii ale UE privind sectorul energiei nucleare din Rusia care sunt în vigoare, cum ar fi interdicţia de acces în port pentru navele sub pavilion rusesc pentru transportul combustibilului nuclear, conţin numeroase lacune, iar militanţii susţin că sunt necesare măsuri mult mai dure pentru a reduce dependenţa blocului de Rusia. servicii nucleare.

Acest sentiment este repetat de Kiev. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la începutul lunii august că a discutat cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, despre necesitatea ca UE să impună sancţiuni industriei nucleare ruse.

”Teroarea nucleară rusă necesită un răspuns mai puternic din partea comunităţii internaţionale – sancţiuni asupra industriei nucleare ruse şi a combustibilului nuclear”, a spus Zelenskyi pe Twitter la acea vreme.

Mai recent, un consilier economic de top al lui Zelenskky a reiterat acest mesaj, spunând că este ”extrem de important să se impună sancţiuni, nu numai petrolului rusesc”.

”Petrol, gaz, uraniu şi cărbune, toate acestea ar trebui interzise. Pentru că folosesc aceşti bani pentru a finanţa acest război”, a declarat Oleg Ustenko la sfârşitul lunii septembrie, potrivit Associated Press.

Ministerul de Externe al Rusiei şi Ambasada Rusiei la Londra nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea CNBC.
Influenţa energetică a Rusiei depăşeşte petrolul şi gazele.

În aprilie, o rezoluţie a Parlamentului European a cerut un embargo ”imediat” asupra importurilor de combustibil nuclear din Rusia şi a îndemnat statele membre să înceteze colaborarea cu gigantul nuclear de stat al Rusiei Rosatom la proiectele existente şi noi.

Dar Rusia este un jucător dominant pe piaţa globală a combustibilului nuclear şi orice mişcare de a distruge dependenţa UE de serviciile sale ar fi probabil departe de a fi lipsită de durere, în special cu Rosatom în centrul dependenţei Europei.

Susţinut de Putin, Rosatom nu numai că domină industria civilă, dar este şi responsabil de arsenalul de arme nucleare al Rusiei şi în prezent supraveghează centrala nucleară Zaporijia, ocupată din Ucraina.
Există 18 reactoare nucleare ruseşti în Europa, în ţări precum Finlanda, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi Cehia. Toate aceste reactoare se bazează pe Rosatom pentru furnizarea de combustibil nuclear şi alte servicii.

Subliniind amploarea influenţei energiei nucleare a Rusiei în unele state membre, chiar dacă atacul Kremlinului în Ucraina continuă, Ungaria a anunţat la sfârşitul lunii august construirea a două noi reactoare nucleare de către Rosatom.

Moscova a furnizat aproape o cincime (19,7%) din importurile de uraniu ale UE anul trecut, potrivit celor mai recente date disponibile de la Agenţia de Aprovizionare Euratom.

Doar Nigerul (24,3%) şi fosta republică sovietică Kazahstan (23%) erau furnizori mai mari de uraniu pentru bloc.

UE a plătit anul trecut aproximativ 210 milioane de euro (203,7 milioane de dolari) pentru a importa uraniu brut din Rusia, conform estimărilor raportate de Investigate Europe, iar alte 245 de milioane de euro au fost plătiţi pentru a importa uraniu din Kazahstan, unde exploatarea combustibilului nuclear este controlată de Rosatom.

”Vorbim despre o sumă serioasă de bani aici”, a declarat Rodrigo de la Greenpeace pentru CNBC, menţionând că aceste estimări au luat în considerare doar importurile de uraniu, iar dependenţa UE acoperă serviciile de-a lungul lanţului de aprovizionare.

Întrebat în ce măsură importurile de uraniu ale Europei din Rusia subminează eforturile sale de a-i încuraja pe ceilalţi să nu mai importe energie rusească, Rodrigo a răspuns: ”Faptul că nu discutăm în mod corespunzător acest lucru arată doar standardele duble ale UE”.

Un purtător de cuvânt al comisiei nu a comentat atunci când a fost contactat de CNBC.

Cât de ”verde” este energia nucleară?
Susţinătorii energiei nucleare susţin că aceasta are potenţialul de a juca un rol major în a ajuta ţările să genereze electricitate, reducând în acelaşi timp emisiile de carbon şi reducând dependenţa lor de combustibilii fosili.

Cu toate acestea, criticii susţin că energia nucleară este o distragere a atenţiei costisitoare şi dăunătoare pentru alternative mai rapide, mai ieftine şi mai curate.

În schimb, grupurile de campanii de mediu susţin că tehnologiile precum cea eoliană şi solară ar trebui să aibă prioritate în trecerea planificată la sursele de energie regenerabilă.
Ca parte a taxonomiei UE – un mecanism care defineşte ce opţiuni de investiţii pot fi considerate ”verzi” – blocul a recunoscut în mod controversat energia nucleară şi gazele, un combustibil fosil, ca fiind sustenabile în anumite circumstanţe.

Austria a lansat luni un proces împotriva UE şi solicită ajutor de la aliaţi pentru a contesta etichetarea energiei nucleare şi a gazelor drept opţiuni de investiţii durabile, considerând-o ”iresponsabilă şi nerezonabilă”.

UE a recunoscut acţiunea în justiţie, dar a spus că nu va comenta fondul cazului.

Realitatea Live

02 Nov. 2025, 08:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Nov. 2025, 08:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII