Industria combustibililor nucleari a Rusiei rămâne vizibil neatinsă de sancţiunile europene

15 Oct. 2022, 13:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Oct. 2022, 13:45 // Actual //  bani.md

Industria combustibililor nucleari a Rusiei rămâne vizibil neatinsă de sancţiunile europene la mai bine de şapte luni de la începutul războiului de la Kremlin din Ucraina, spre consternarea oficialilor de la Kiev şi a militanţilor pentru mediu, relatează CNBC.

În pofida a opt runde de sancţiuni, a măsurilor direcţionate împotriva exporturilor de energie şi a solicitărilor din partea Ucrainei de a impune un embargo complet asupra comerţului nuclear, transporturile de combustibil nuclear din Rusia către statele membre ale UE continuă.
Ariadna Rodrigo, managerul UE pentru finanţe durabile la grupul de mediu Greenpeace, a declarat prin telefon pentru CNBC că este ”o nebunie absolută” ca blocul să continue să finanţeze Kremlinul ignorând comerţul cu combustibil nuclear al Rusiei.
”Dacă guvernele UE sunt serioase să oprească războiul, trebuie să taie cordonul ombilical al industriei nucleare europene până la Kremlin şi să se concentreze în schimb pe accelerarea economiilor de energie şi a surselor regenerabile”, a spus Rodrigo.

La prezentarea ultimului pachet de sancţiuni, Comisia Europeană nu a propus să vizeze comerţul cu combustibil nuclear rusesc.

Braţul executiv al UE a vizat anterior petrolul, gazul şi cărbunele ruseşti ca parte a unei strategii mai ample de creştere a presiunii economice asupra Kremlinului.
Ungaria şi Bulgaria s-au opus cel mai mult săptămâna trecută la sancţiunile împotriva uraniului rusesc şi a altor tehnologii nucleare, potrivit Rodrigo.

Comisia a condamnat în repetate rânduri războiul Rusiei în Ucraina, acuzându-l pe preşedintele Vladimir Putin că foloseşte energia ca armă pentru a creşte preţurile mărfurilor şi a semăna incertitudine în blocul celor 27 de ţări.

Moscova neagă acest lucru. Puţinele interdicţii ale UE privind sectorul energiei nucleare din Rusia care sunt în vigoare, cum ar fi interdicţia de acces în port pentru navele sub pavilion rusesc pentru transportul combustibilului nuclear, conţin numeroase lacune, iar militanţii susţin că sunt necesare măsuri mult mai dure pentru a reduce dependenţa blocului de Rusia. servicii nucleare.

Acest sentiment este repetat de Kiev. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la începutul lunii august că a discutat cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, despre necesitatea ca UE să impună sancţiuni industriei nucleare ruse.

”Teroarea nucleară rusă necesită un răspuns mai puternic din partea comunităţii internaţionale – sancţiuni asupra industriei nucleare ruse şi a combustibilului nuclear”, a spus Zelenskyi pe Twitter la acea vreme.

Mai recent, un consilier economic de top al lui Zelenskky a reiterat acest mesaj, spunând că este ”extrem de important să se impună sancţiuni, nu numai petrolului rusesc”.

”Petrol, gaz, uraniu şi cărbune, toate acestea ar trebui interzise. Pentru că folosesc aceşti bani pentru a finanţa acest război”, a declarat Oleg Ustenko la sfârşitul lunii septembrie, potrivit Associated Press.

Ministerul de Externe al Rusiei şi Ambasada Rusiei la Londra nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea CNBC.
Influenţa energetică a Rusiei depăşeşte petrolul şi gazele.

În aprilie, o rezoluţie a Parlamentului European a cerut un embargo ”imediat” asupra importurilor de combustibil nuclear din Rusia şi a îndemnat statele membre să înceteze colaborarea cu gigantul nuclear de stat al Rusiei Rosatom la proiectele existente şi noi.

Dar Rusia este un jucător dominant pe piaţa globală a combustibilului nuclear şi orice mişcare de a distruge dependenţa UE de serviciile sale ar fi probabil departe de a fi lipsită de durere, în special cu Rosatom în centrul dependenţei Europei.

Susţinut de Putin, Rosatom nu numai că domină industria civilă, dar este şi responsabil de arsenalul de arme nucleare al Rusiei şi în prezent supraveghează centrala nucleară Zaporijia, ocupată din Ucraina.
Există 18 reactoare nucleare ruseşti în Europa, în ţări precum Finlanda, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi Cehia. Toate aceste reactoare se bazează pe Rosatom pentru furnizarea de combustibil nuclear şi alte servicii.

Subliniind amploarea influenţei energiei nucleare a Rusiei în unele state membre, chiar dacă atacul Kremlinului în Ucraina continuă, Ungaria a anunţat la sfârşitul lunii august construirea a două noi reactoare nucleare de către Rosatom.

Moscova a furnizat aproape o cincime (19,7%) din importurile de uraniu ale UE anul trecut, potrivit celor mai recente date disponibile de la Agenţia de Aprovizionare Euratom.

Doar Nigerul (24,3%) şi fosta republică sovietică Kazahstan (23%) erau furnizori mai mari de uraniu pentru bloc.

UE a plătit anul trecut aproximativ 210 milioane de euro (203,7 milioane de dolari) pentru a importa uraniu brut din Rusia, conform estimărilor raportate de Investigate Europe, iar alte 245 de milioane de euro au fost plătiţi pentru a importa uraniu din Kazahstan, unde exploatarea combustibilului nuclear este controlată de Rosatom.

”Vorbim despre o sumă serioasă de bani aici”, a declarat Rodrigo de la Greenpeace pentru CNBC, menţionând că aceste estimări au luat în considerare doar importurile de uraniu, iar dependenţa UE acoperă serviciile de-a lungul lanţului de aprovizionare.

Întrebat în ce măsură importurile de uraniu ale Europei din Rusia subminează eforturile sale de a-i încuraja pe ceilalţi să nu mai importe energie rusească, Rodrigo a răspuns: ”Faptul că nu discutăm în mod corespunzător acest lucru arată doar standardele duble ale UE”.

Un purtător de cuvânt al comisiei nu a comentat atunci când a fost contactat de CNBC.

Cât de ”verde” este energia nucleară?
Susţinătorii energiei nucleare susţin că aceasta are potenţialul de a juca un rol major în a ajuta ţările să genereze electricitate, reducând în acelaşi timp emisiile de carbon şi reducând dependenţa lor de combustibilii fosili.

Cu toate acestea, criticii susţin că energia nucleară este o distragere a atenţiei costisitoare şi dăunătoare pentru alternative mai rapide, mai ieftine şi mai curate.

În schimb, grupurile de campanii de mediu susţin că tehnologiile precum cea eoliană şi solară ar trebui să aibă prioritate în trecerea planificată la sursele de energie regenerabilă.
Ca parte a taxonomiei UE – un mecanism care defineşte ce opţiuni de investiţii pot fi considerate ”verzi” – blocul a recunoscut în mod controversat energia nucleară şi gazele, un combustibil fosil, ca fiind sustenabile în anumite circumstanţe.

Austria a lansat luni un proces împotriva UE şi solicită ajutor de la aliaţi pentru a contesta etichetarea energiei nucleare şi a gazelor drept opţiuni de investiţii durabile, considerând-o ”iresponsabilă şi nerezonabilă”.

UE a recunoscut acţiunea în justiţie, dar a spus că nu va comenta fondul cazului.

Realitatea Live

16 Ian. 2026, 17:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Ian. 2026, 17:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!