Industria prelucrătoare a uleiului din Moldova, lăsată fără sprijin în noua strategie de ajutor de stat

Republica Moldova traversează o perioadă economică dificilă în domeniul procesării uleiurilor vegetale, iar industria locală a uleiului de floarea-soarelui se confruntă cu o provocare majoră: lipsa sprijinului financiar în cadrul noului Mecanism de acordare a ajutorului de stat, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025. Deși noul mecanism promite stimulente importante pentru sectoarele industriei prelucrătoare, producția de uleiuri vegetale nu a fost inclusă pe lista sectoarelor eligibile, o decizie care stârnește îngrijorări în rândul antreprenorilor din domeniu, susține Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”..

Noua politică guvernamentală, lansată pentru perioada 2025-2036, prevede o posibilitate de recuperare de până la 60% din investițiile realizate în sectoarele industriei prelucrătoare. Cu un buget de cel puțin două miliarde de lei, programul oferă sprijin financiar sub formă de granturi nerambursabile (25% din valoarea sprijinului) și scutiri de impozite (75%). Cu toate acestea, procesatorii de ulei de floarea-soarelui, care se confruntă cu marje de profit scăzute și cu un deficit de materie primă pe piața locală, nu pot beneficia de aceste stimulente. Această omisiune riscă să îngreuneze adaptarea industriei moldovenești la dinamica pieței globale, care înregistrează creșteri semnificative ale prețurilor uleiului de floarea-soarelui, spune Rija.

Criza din industria de procesare a oleaginoaselor este resimțită în întreaga regiune a Bazinului Mării Negre. Fabricile din Ucraina, de exemplu, au fost nevoite să suspende temporar activitatea din cauza costurilor mari ale materiei prime și a prețurilor scăzute ale produselor finite. Aceasta a dus la o scădere a exporturilor de ulei de floarea-soarelui, punând presiune atât pe piețele interne, cât și pe cele internaționale. În ciuda tendinței ascendente a prețurilor la uleiul de floarea-soarelui, procesatorii moldoveni nu beneficiază de sprijinul necesar pentru a face față acestor provocări.

Lipsa de sprijin în cadrul noului mecanism este un factor de risc major pentru industria locală de prelucrare a uleiului, care rămâne vulnerabilă la fluctuațiile pieței globale și la dificultățile economice interne. În contextul unei economii deja fragile, autoritățile trebuie să reevalueze rapid criteriile de eligibilitate pentru a asigura includerea acestui sector în programele de sprijin guvernamental. Astfel, se poate sprijini dezvoltarea unei industrii prelucrătoare competitive, capabile să răspundă cerințelor pieței și să contribuie la consolidarea economiei locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #prelucrare #industrie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.