Industria prelucrătoare a uleiului din Moldova, lăsată fără sprijin în noua strategie de ajutor de stat

Republica Moldova traversează o perioadă economică dificilă în domeniul procesării uleiurilor vegetale, iar industria locală a uleiului de floarea-soarelui se confruntă cu o provocare majoră: lipsa sprijinului financiar în cadrul noului Mecanism de acordare a ajutorului de stat, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025. Deși noul mecanism promite stimulente importante pentru sectoarele industriei prelucrătoare, producția de uleiuri vegetale nu a fost inclusă pe lista sectoarelor eligibile, o decizie care stârnește îngrijorări în rândul antreprenorilor din domeniu, susține Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”..

Noua politică guvernamentală, lansată pentru perioada 2025-2036, prevede o posibilitate de recuperare de până la 60% din investițiile realizate în sectoarele industriei prelucrătoare. Cu un buget de cel puțin două miliarde de lei, programul oferă sprijin financiar sub formă de granturi nerambursabile (25% din valoarea sprijinului) și scutiri de impozite (75%). Cu toate acestea, procesatorii de ulei de floarea-soarelui, care se confruntă cu marje de profit scăzute și cu un deficit de materie primă pe piața locală, nu pot beneficia de aceste stimulente. Această omisiune riscă să îngreuneze adaptarea industriei moldovenești la dinamica pieței globale, care înregistrează creșteri semnificative ale prețurilor uleiului de floarea-soarelui, spune Rija.

Criza din industria de procesare a oleaginoaselor este resimțită în întreaga regiune a Bazinului Mării Negre. Fabricile din Ucraina, de exemplu, au fost nevoite să suspende temporar activitatea din cauza costurilor mari ale materiei prime și a prețurilor scăzute ale produselor finite. Aceasta a dus la o scădere a exporturilor de ulei de floarea-soarelui, punând presiune atât pe piețele interne, cât și pe cele internaționale. În ciuda tendinței ascendente a prețurilor la uleiul de floarea-soarelui, procesatorii moldoveni nu beneficiază de sprijinul necesar pentru a face față acestor provocări.

Lipsa de sprijin în cadrul noului mecanism este un factor de risc major pentru industria locală de prelucrare a uleiului, care rămâne vulnerabilă la fluctuațiile pieței globale și la dificultățile economice interne. În contextul unei economii deja fragile, autoritățile trebuie să reevalueze rapid criteriile de eligibilitate pentru a asigura includerea acestui sector în programele de sprijin guvernamental. Astfel, se poate sprijini dezvoltarea unei industrii prelucrătoare competitive, capabile să răspundă cerințelor pieței și să contribuie la consolidarea economiei locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #prelucrare #industrie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.