Industria prelucrătoare a uleiului din Moldova, lăsată fără sprijin în noua strategie de ajutor de stat

Republica Moldova traversează o perioadă economică dificilă în domeniul procesării uleiurilor vegetale, iar industria locală a uleiului de floarea-soarelui se confruntă cu o provocare majoră: lipsa sprijinului financiar în cadrul noului Mecanism de acordare a ajutorului de stat, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025. Deși noul mecanism promite stimulente importante pentru sectoarele industriei prelucrătoare, producția de uleiuri vegetale nu a fost inclusă pe lista sectoarelor eligibile, o decizie care stârnește îngrijorări în rândul antreprenorilor din domeniu, susține Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agroceriale”..

Noua politică guvernamentală, lansată pentru perioada 2025-2036, prevede o posibilitate de recuperare de până la 60% din investițiile realizate în sectoarele industriei prelucrătoare. Cu un buget de cel puțin două miliarde de lei, programul oferă sprijin financiar sub formă de granturi nerambursabile (25% din valoarea sprijinului) și scutiri de impozite (75%). Cu toate acestea, procesatorii de ulei de floarea-soarelui, care se confruntă cu marje de profit scăzute și cu un deficit de materie primă pe piața locală, nu pot beneficia de aceste stimulente. Această omisiune riscă să îngreuneze adaptarea industriei moldovenești la dinamica pieței globale, care înregistrează creșteri semnificative ale prețurilor uleiului de floarea-soarelui, spune Rija.

Criza din industria de procesare a oleaginoaselor este resimțită în întreaga regiune a Bazinului Mării Negre. Fabricile din Ucraina, de exemplu, au fost nevoite să suspende temporar activitatea din cauza costurilor mari ale materiei prime și a prețurilor scăzute ale produselor finite. Aceasta a dus la o scădere a exporturilor de ulei de floarea-soarelui, punând presiune atât pe piețele interne, cât și pe cele internaționale. În ciuda tendinței ascendente a prețurilor la uleiul de floarea-soarelui, procesatorii moldoveni nu beneficiază de sprijinul necesar pentru a face față acestor provocări.

Lipsa de sprijin în cadrul noului mecanism este un factor de risc major pentru industria locală de prelucrare a uleiului, care rămâne vulnerabilă la fluctuațiile pieței globale și la dificultățile economice interne. În contextul unei economii deja fragile, autoritățile trebuie să reevalueze rapid criteriile de eligibilitate pentru a asigura includerea acestui sector în programele de sprijin guvernamental. Astfel, se poate sprijini dezvoltarea unei industrii prelucrătoare competitive, capabile să răspundă cerințelor pieței și să contribuie la consolidarea economiei locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #prelucrare #industrie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vladimir Gusinski, unul dintre cei mai influenți oligarhi din perioada lui Boris Elțîn, cunoscut pentru deținerea canalului NTV, (avea subsidiară și în Republica Modlova n.a) dar care a fost închsiă în anului 2022 și a postului „Ecoul Moscovei”, a declarat că a ajuns în faliment, fără afaceri și cu datorii de aproape 7,5 milioane de dolari. Conform unui document financiar publicat de „Agentstvo” și analizat de către jurnaliști, Gusinski a fost ajutat financiar de mai mulți oameni de afaceri și politicieni, printre care Nikolai Senkevic, Leonid Nevzlin, Anatolii Ciubais și Maxim Katz.

Afirmațiile au fost făcute într-o declarație depusă la începutul anului 2025, ca parte a procesului de divorț dintre Gusințki și soția sa, Elena Konstantin, care a confirmat autenticitatea documentului.

Potrivit acestuia, datoriile fostului oligarh către zece creditori depășesc 7,3 milioane de dolari, în timp ce activele sale sunt estimate la puțin peste 5,9 milioane de dolari. Gusințki deține două case în Connecticut, un Mercedes S550, un cont bancar în Israel la Mizrahi-Tefahot, precum și bijuterii de valoare.

Cheltuielile săptămânale ale acestuia, conform documentului, se ridică la 4.990 de dolari. În detaliu, 2.308 dolari sunt cheltuiți pentru închirierea locuinței din Israel, 750 de dolari pentru alimente, 462 de dolari pentru îmbunătățirea locuinței, 456 de dolari pentru întreținerea automobilului, 403 dolari pentru medicamente, 323 de dolari pentru gaz, 192 de dolari pentru întreținerea copiilor și 96 de dolari pentru îmbrăcăminte. Două dintre companiile pe care le deținea, News Ru Israel LTD și New Media Holding LLC, trec acum prin procedura de faliment.

Gusinski a dezvăluit și lista creditorilor săi: fostul director general al „Gazprom Media” Nikolai Senkevic, cu o datorie de 1,35 milioane de dolari, Anatolii Ciubais, fostul șef al „Rostec”, cu o datorie de 500.000 de dolari, omul de afaceri Max Barsky, cu 480.000 de dolari, și fostul acționar al „Probusinessbank” Alexander Zheleznyak, cu 400.000 de dolari. De asemenea, datoriile includ 100.000 de dolari către blogerul Maxim Katz și 60.000 de dolari către Cvi Heifetz, probabil fost ambasador al Israelului în Rusia.

În ciuda acestor dezvăluiri, Gusinski a refuzat să comenteze despre documentul financiar și situația sa financiară.

În trecut, el a fost implicat în litigii cu Vladimir Evtușenkov, alt oligarh, legate de datorii de 10 milioane de dolari, și a fost dat în judecată și de alte persoane și companii, inclusiv o instanță din Florida care a cerut 400.000 de dolari pentru costuri de întreținere a unei ambarcațiuni de lux.

Gusințki a fost, în anii ’90, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Rusia, creând „Most-Bank” și deținând mari media, inclusiv NTV și „Echo Moskvî”. Forbes estima averea sa la 400 de milioane de dolari în 2010.