Inflația lovește Rusia până în pahar. Vodca a explodat la preț

31 Mai 2026, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Mai 2026, 10:40 // Actual //  Ursu Victor

Vodca se scumpește accelerat în Rusia, însă consumul continuă să crească. De la începutul anului și până la 18 mai, prețul mediu de vânzare cu amănuntul al băuturii a crescut cu 12,2%, iar comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut scumpirea a ajuns la aproape 15%, a declarat pentru TASS directorul executiv al asociației „Rusprodsoiuz”, Dmitri Vostrikov.

Potrivit acestuia, principalul factor care a dus la majorarea prețurilor este creșterea accizelor la băuturile alcoolice. În plus, producătorii sunt afectați de scumpirea materiilor prime, energiei electrice, transportului și componentelor utilizate în procesul de producție.

De la 1 ianuarie 2026, acciza pentru băuturile cu o concentrație de alcool de peste 18 grade a fost majorată de la 740 la 824 de ruble pentru un litru de alcool etilic pur. Totodată, autoritățile au ridicat prețul minim de vânzare al unei sticle de 0,5 litri de vodcă la 409 ruble.

Datele Rosstat arată că, în aprilie 2026, un litru de vodcă costa în medie 967 de ruble, cu 15,2% mai mult decât în urmă cu un an. Publicația Kommersant a remarcat anterior că vodca a înregistrat cel mai rapid ritm de scumpire dintre toate categoriile de produse monitorizate de serviciul federal de statistică.

În pofida majorărilor de preț, consumul continuă să crească. Potrivit agenției ruse de reglementare a pieței alcoolului, vânzările de vodcă au urcat în aprilie cu aproape 3%, până la 5,97 milioane de decalitre.

Experții din industrie explică fenomenul prin faptul că, deși vodca s-a scumpit semnificativ, aceasta rămâne mai ieftină decât alte băuturi spirtoase. În condițiile în care populația încearcă să reducă cheltuielile, mulți consumatori renunță la alte tipuri de alcool și aleg vodca ca alternativă mai accesibilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!