Ingredientul din ciocolată, la cel mai ridicat cost din ultimii 10 ani. Analist: „Suntem într-o situaţie tensionată”

Costul boabelor de cacao angro a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, iar producătorii apreciază că preţurile pentru acest ingredient crucial al ciocolatei vor rămâne la un nivel ridicat până la finele lui 2024.

Motivul principal este scăderea producţiei în Vestul Africii, o regiune care este responsabilă pentru două treimi din recolta mondială de boabe de cacao.
Ploile torenţiale şi un dăunător care afectează arborii de cacao au devastat culturile din Vestul Africii, provocând îngrijorări cu privire la aprovizionare, arată Bloomberg.

De asemenea, activitatea de procesare de boabe de cacao (o activitatea crucială pentru producţia de ciocolată) a scăzut şi ea la nivel mondial, ceea ce sugerează că fabricile au probleme în a obţine volume adecvate de materie primă, potrivit lui Fuad Mohammed Abubakar, director la Ghana Cocoa Marketing Company UK.

Această situaţie i-a făcut pe directorii de la o serie de mari producători de ciocolată, precum Lindt & Spruengli AG şi Hershey Co., să lanseze zilele trecute un avertisment că noi majorări de preţuri nu pot fi excluse, deşi consumatorii au deja probleme în a suporta costurile şi aşa mărite pentru produsele lor.
„Este clar că suntem într-o situaţie tensionată. Am putea vedea cum producătorii de ciocolată introduc batoane cu dimensiuni mai mici şi posibil preţuri mai mari”, susţine Paul Joules, analist la banca Rabobank.

Al treilea an consecutiv de criză pentru producătorii de cacao

Recolta de boabe de cacao a Coastei de Fildeş, cel mai mare producător mondial, ar urma să fie în acest an cu până la o cincime mai mică decât cea de anul trecut şi autorităţile din această ţară au suspendat contractele de vânzări care obligă fermierii să livreze boabele la un anumit moment specific în viitor.

În Ghana, al doilea mare producător mondial de cacao, producţia ar urma să scadă sub media multianuală.

Aceasta este posibil să creeze al treilea an consecutiv în care lumea se va confrunta cu un deficit de aprovizionare cu boabe de cacao şi există posibilitatea ca situaţia să se repete şi anul viitor, susţine Paul Joules.

Un fenomen meteo El Nino ameninţă să afecteze şi mai mult producţia, tocmai într-un moment în care fermierii se luptă cu un virus care le afectează arborii de cacao.

Chiar dacă pandemia a dus la o încetinire a cererii globale de ciocolată şi la constituirea de stocuri de boabe cacao, revenirea consumului şi doi ani în care a existat un deficit de aprovizionare au redus semnificativ stocurile.

Pentru unele companii, efectele majorării preţurilor angro ar putea să se resimtă abia acum, graţie activităţilor precedente de protejare care le-au permis să evite majorări consistente de preţuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cacao #ciocolata #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.