„Inima” din Franța - un restaurant fondat de moldoveanca Oxana Crețu care a cucerit experții de la Michelin

În sud-vestul Franței, în Bordeaux, oraș traversat de fluviul Garonne, un mic restaurant care bucură clienții francezi, și nu doar, a fost inclus în celebrul catalog Michelin. Este vorba de „proiectul” de suflet al moldovencei Oxana Crețu, originară din Cahul. După nominalizarea de succes, corespondentul Grupului de presă Realitatea, Traian Stoianov, a discutat cu Oxana pentru a afla cât mai multe despre restaurantul „Inima” administrat și fondat de moldoveanca noastră.

Restaurantul meu este casa mea!

Oxana povestește că deschiderea unui restaurant în Franța nu a fost un plan, nici un vis, însă „proiectul” a văzut lumina zilei în timp. Până a ajunge bucătar-șef, și până a avea propria echipă, a muncit mulți ani pentru a acumula toată experiența necesară, deși inițial, toate gândurile se îndreptau spre artele aplicate.

„Restaurantul meu este casa mea. Acolo am creat un univers unde vreau să mă simt eu bine și la fel este și pentru echipa mea. Asta nu îmi pune numai să zicem investiții financiare, dar și investiții sufletești, investiții intelectuale ca să putem crea un loc de muncă ușor, un loc agreabil, unde toată lumea să simtă bine printr-o energie care se acumulează cu anii. Când l-am cumpărat, era o simplă băcănie, mai simplu spus. Împreună cu fratele meu am făcut câteva transformări până a ajunge la „Inima”, denumirea localului. Echipa mea, sunt patru persoane, iar a cincea sunt eu. Avem un somelier care îndrumă oaspeții, propune vinurile franceze, dar și cele din Republica Moldova”, povestește moldoveanca.

Moldoveanca recunoaște, unii fac școli de 15-20 de ani, 30 de ani, și după asta tot nu reușesc să ajungă sau cel puțin să se integreze în acest proces, la ea însă…

„La mine s-au întâmplat lucrurile mai rapid, mai accelerat. Desigur că am admirat sau m-am interesat, inspirat de la mai mulți șefi francezi, și nu doar, dar nu am avut un mentor în sine care să îmi transmită ceva. Am fost nevoită să mă descurc foarte mult singură. Am învățat mult. M-am specializat profesional, dacă pot să spun așa, la Alain Ducasse. Am fost la niște cursuri care aveau loc într-un spațiu din ăsta foarte mic, să zicem, parcă era un apartament mic în Paris”, spune Oxana Crețu.

Moldoveanca a fost sinceră și a spus și ce ar vrea să schimbe în Republica Moldova, dacă ar avea posibilitatea, anume în domeniul gastronomic. Cum a răspuns, aflați în interviul de mai jos.

#rastaurant #produse #interviu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.