Învață să dezvolți planuri de comunicare și advocacy pentru promovarea antreprenoriatului social. Se vor da și granturi

Antreprenoriatul social are un aport deosebit la dezvoltarea economiei unei țări. O afacere socială rezolvă o problemă a societății și crește gradul de ocupare a persoanelor din grupurile defavorizate. În Republica Moldova, antreprenoriatul social se dezvoltă tot mai mult datorită suportului oferit de Uniunea Europeană. Unul dintre proiectele care contribuie la crearea unui ecosistem favorabil dezvoltării antreprenoriatului social este „Valorificarea potențialului organizațiilor societății civile de a promova și dezvolta antreprenoriatul social în Moldova”, proiect finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat de Suedia, în parteneriat cu Fundația Est-Europeană, Centrul Contact și Keystone Moldova.

Una dintre activitățile proiectului prevede consolidarea capacităților organizațiilor societății civile (OSC-urilor) locale interesate în dezvoltarea planurilor de comunicare și advocacy la nivel regional pentru promovarea anterprenoriatului social. În acest context, Keystone Moldova anunță despre organizarea a două ateliere de instruire, de câte două zile fiecare, în regiunile: Centru, Nord, Sud, UTAG și regiunea Transnistreană.

Scopul atelierelor de instruire este de a capacita reprezentanții OSC-urilor locale să dezvolte planuri de comunicare și advocacy la nivel regional.

La ateliere de instruire în dezvoltarea planurilor de comunicare și advocacy pentru promovarea antreprenoriatului social la nivel local sunt invitați să participe membrii și angajații organizațiilor societății civile, a organizațiilor neguvernamentale – persoane juridice stabilite și înregistrate în Republica Moldova. De asemenea, sunt așteptate și organizațiile nonprofit care activează la nivel local (asociații obștești, fundații, organizații comunitare, instituții necomerciale). La programul de instruire pot participa câte 2 membri din fiecare OSC.

În cadrul atelierelor de instruire participanții vor fi familiarizați cu necesitățile proiectului, cu atitudinile, comportamentele și cunoștințele publicului larg în domeniul antreprenoriatului social și altor grupuri țintă și cu Strategia de comunicare pentru schimbarea comportamentelor, atitudinilor și cunoștințelor în domeniul antreprenoriatului social, în baza căreia vor fi realizate campanii regionale de comunicare (de către OSC-urile selectate ulterior). De asemenea, vor fi instruiți în domeniul elaborării și implementării campaniilor și planurilor de comunicare și advocacy.

După desfășurarea atelierelor va fi lansat un concurs de granturi de către Fundația Est-Europeană din sursele Uniunii Europene la care vor putea participa doar OSC-urile instruite. Ulterior, cinci propuneri de proiect vor fi sub-grantate, câte una în fiecare regiune. Granturile vor fi oferite pentru proiecte de comunicare/media, care vor avea ca scop implementarea campaniilor de advocacy și comunicare pentru schimbarea atitudinilor, comportamentelor și cunoștințelor oamenilor din regiune față de antreprenoriatul social.

Dacă sunteți interesați de atelierele de instruire în dezvoltarea planurilor de comunicare și advocacy pentru promovarea antreprenoriatului social la nivel local completează FORMULARUL DE APLICARE la concurs și expediați-l la adresa de email: limalcoci@khs.org, până pe data de 28 februarie 2023.

Atelierele de instruire sunt organizate în cadrul proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatul social în Republica Moldova”, implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Suedia. Proiectul contribuie la crearea unui ecosistem favorabil dezvoltării antreprenoriatului social în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ateliere de instruire #plan de comunicare #advocasy #antreprenoriat social #promovare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.